Noi sancţiuni împotriva unor entităţi şi indivizi pe care SUA îi acuză că sunt implicaţi în deportarea de copii ucraineni, anunță ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield, informează AFP.

„Astăzi, SUA adoptă sancţiuni împotriva a două entităţi şi 11 indivizi care ar fi facilitat transferul forţat şi deportarea de copii ucraineni în tabere. De asemenea, luăm măsuri pentru a impune restricţii de vize pentru trei aşa-zise entităţi ruse instalate, pentru implicarea lor în încălcarea drepturilor minorilor ucraineni”, a declarat Linda Thomas-Greenfield.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Rusia şi mandatarii săi au arestat copii care fugeau de violenţă, ei au forţat copii să părăsească şcoli şi orfelinate, iar mandatari locali au păcălit sau forţat părinţi să-şi trimită copiii în aşa-zise tabere de vară şi au refuzat să-i întoarcă părinţilor”, a explicat ea, evocând „spălarea de creiere” din aceste tabere şi chiar antrenamente militare.

Ea a evocat de asemenea informaţii potrivit cărora autorităţile belaruse au ajutat la transportarea de copii ucraineni spre tabere în Belarus.

„SUA nu vor rămâne tăcute în timp ce Rusia comite crime de război şi crime împotriva umanităţii”, a insistat ambasadoarea.

Curtea Penală Internaţională a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin pentru „deportarea ilegală” a mii de copii ucraineni, început din februarie 2022. Aceste acuzaţii sunt respinse de Moscova.

#Agenția ONU #copii #SUA #Ucraina

Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai vizibile deteriorări în clasamentul internațional al riscului și rezilienței investiționale. Țara noastră a ajuns pe locul 101 în ediția specială din mai 2026 a Global Investment Risk and Resilience Index (GIRRI), realizat de Henley & Partners în parteneriat cu AlphaGeo, scrie BANI.MD.

Comparativ cu poziția ocupată anterior, Moldova a pierdut 19 locuri și a coborât de pe poziția 82 pe 101.

Clasamentul analizează capacitatea statelor de a face față șocurilor economice și geopolitice și riscurile cu care se confruntă investitorii. Ediția din mai 2026 ia în calcul inclusiv semnale recente de piață și modificarea percepției investitorilor în urma turbulențelor geopolitice.

Indicele este construit pe două componente. Este vorba de riscul și reziliența și utilizează aproape 3.000 de puncte de date, grupate în 13 indicatori. Sunt evaluate, între altele, vulnerabilitățile economice și geopolitice, dar și capacitatea instituțiilor și economiei de a absorbi și de a se adapta la șocuri.

Cu cât o țară ocupă o poziție mai bună în clasament, cu atât aceasta este considerată, în general, mai puțin riscantă și mai rezilientă din perspectiva investițiilor.

În regiune, diferențele sunt mari. De exemplu, România se află mai sus decât Republica Moldova, în timp ce mai multe state din Europa de Est și Asia Centrală se regăsesc în zona mediană sau inferioară a clasamentului.

La nivel mondial, primele poziții sunt dominate de economii caracterizate prin stabilitate instituțională și economică ridicată. Elveția conduce clasamentul, urmată de Danemarca, Norvegia, Singapore și Suedia.

Autorii GIRRI precizează că ediția specială din mai 2026 reflectă schimbările produse în percepția riscului după recentele șocuri geopolitice. Metodologia combină reziliența structurală pe termen lung cu semnale de piață pentru a arăta cât de capabile sunt economiile să reziste unor perioade de instabilitate.

Coborârea Moldovei până pe locul 101 indică astfel o deteriorare a poziției relative a țării pe harta globală a riscului investițional, într-un moment în care competiția pentru atragerea și protejarea capitalului devine tot mai dependentă de stabilitatea economică, instituțională și geopolitică.