Un cetățean rus, asistent universitar, în vârstă de 29 de ani a fost arestat luni în sudul Germaniei, fiind suspectat că a vândut informații confidențiale serviciilor secrete rusești. Bărbatul lucra pentru Universitatea din Augsburg din Bavaria.

Identitatea bărbatului nu a fost dezvăluită, el a fost prezentat de justiţia germană doar sub numele de„ Ilnur N.”.

Cercetătorul activa în domeniul ingineriei mecanice și a materialelor hibride pentru construcții ușoare. Au fost făcute percheziții atât în biroul lui de la facultate, cât și acasă.

Din octombrie 2020 și până acum, asistentul s-ar fi întâlnit de trei ori cu un spion rus. De cel puțin două ori, i-ar fi dat informații confidențiale din cadrul Universității. La schimb, a primit bani lichizi.

Dacă va fi găsit vinovat, rusul riscă cinci ani de închisoare.

Tensiunile dintre Germania și Rusia, intensificate de cazul Navalnîi

Potrivit serviciului de informații interne al Germaniei, spionajul în țară este cel puțin la nivelul Războiului Rece.

Cazul ar putea complica relaţiile bilaterale deja tensionate dintre cele două ţări, comentează AFP, preluată de Agerpres. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Berlin nu a făcut niciun comentariu într-o conferință de presă, în ciuda unei solicitări din partea ziariştilor. Nici Moscova nu a reacţionat imediat.

Relaţiile dintre cele două puteri sunt deja tensionate, în special din cauza problemei ucrainene şi a acuzaţiilor de spionaj cibernetic formulate în general de Occident la adresa Moscovei.

Însă încercarea de otrăvire a opozantului rus Alexei Navalnîi, în august anul trecut este cea care a contribuit cel mai mult la deteriorarea relaţiilor germano-ruse. Aflat în comă, Navalnîi a fost transportat de urgenţă la un spital din Berlin, iar medicii germani au diagnosticat otrăvirea cu un produs neurotoxic dezvoltat în scopuri militare în epoca sovietică.

Rusia, în mijlocul unui șir de acuzații de spionaj la nivel european

La începutul acestei primăveri, Italia a anunţat expulzarea a doi oficiali ruşi după ce un ofiţer de marină italian a fost prins în flagrant în timp ce îi înmâna documente clasificate unui militar rus.

Mai mulţi diplomaţi ruşi acuzaţi de spionaj au fost expulzaţi în ultimele luni din Bulgaria, Olanda, Austria, Franţa şi Republica Cehă. De fiecare dată, Moscova a reacţionat în mod simetric, denunţând în acelaşi timp acuzaţii nefondate şi „rusofobe”.

Nord Stream 2, proiectul care leagă Rusia și Germania în ciuda afacerilor de spionaj

În februarie, justiţia germană a acuzat un german că a transmis Rusiei date despre Camera Deputaţilor (Bundestag). Suspectul lucra pentru o companie care avea contract cu Bundestagul pentru a-i întreține laptopurile. El a fost pus sub acuzare şi urmează să fie judecat.

De asemenea, Rusia este acuzată de piraterie informatică pe scară largă care a vizat calculatoarele Bundestagului şi biroul Angelei Merkel în 2015, precum şi NATO şi canalul de televiziune în limba franceză TV5 Monde.

Pe de altă parte, șeful diplomaţiei germane, Heiko Maas, a avertizat în privința unor posibile tentative de dezinformare din partea Rusiei înainte de alegerile parlamentare de la sfârşitul lunii septembrie din Germania, pe care le-a calificat drept „complet inacceptabile”.

Pe fondul acestor relaţii tensionate, Moscova şi Berlinul continuă să îşi apere controversatul proiect de gazoduct Nord Stream 2, care va lega cele două ţări, în ciuda opoziției Statelor Unite.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.