Rusia lui Vladimir Putin ar putea câștiga un nou aliat în interiorul Uniunii Europene chiar la sfârșitul acestei luni, dacă actualul favorit la alegerile parlamentare din Slovacia, partidul Smer-SD condus de fostul premier Robert Fico, va confirma sondajele de opinie.

Micuța Slovacie s-a dovedit unul dintre cei mai fermi susținători ai Ucrainei după începerea invaziei rusești anul trecut, aprobând numeroase ajutoare militare pentru Kiev. Dacă ar fi să ne raportăm la valoarea pachetelor de asistență raportat la populație, atunci Slovacia ar fi chiar printre cei mai importanți parteneri ai Ucrainei.

Printre altele, guvernul de la Bratislava a anunțat în martie anul acesta că va trimite avioane de luptă Kievului, modele MiG-29 modernizate. Slovacia a devenit astfel doar a doua țară care și-a luat angajamentul de a trimite avioane militare Ucrainei, anunțul Bratislavei venind la doar o zi după cel al Varșoviei.

Însă sondajele de opinie arată acum că la alegerile parlamentare ce vor avea loc pe 30 septembrie favorit este fostul premier Robert Fico, un politician cunoscut pentru laudele aduse Moscovei și modelul său: premierul ungar Viktor Orban.

Dacă partidul lui Fico va câștiga alegerile parlamentare și acesta va reuși să formeze o coaliție de guvernare, Slovacia ar putea efectua o întoarcere de 180 de grade în ceea ce privește asistența pentru Ucraina și politicile sale mai largi în interiorul Uniunii Europene.

Robert Fico l-a acuzat pe Soros că i-a dat jos guvernul

Fico, un populist de manual, a fost premier al țării între 2006 și 2010, iar apoi din nou între 2012 și 2018, perioadă în care a vituperat împotriva Occidentului pentru electoratul său intern, dar a fost totuși atent să nu zgâlțâie ordinea internațională europeană.

Însă ceea ce s-a întâmplat apoi a zguduit Slovacia din temelii.

Ján Kuciak, un tânăr jurnalist de investigații care ancheta suspiciuni de corupție la adresa guvernului lui Fico, în privința subvențiilor UE, dar și mafia italiană, a fost asasinat în februarie 2018 alături de logodnica sa, Martina Kušnírova.

În Slovacia au urmat cele mai mari proteste de la Revoluția de Catifea care a dus la căderea comunismului, zeci de mii de slovaci ieșind în stradă timp de luni de zile.

Fico a cedat în cele din urmă și a demisionat, nu însă înainte de a-l acuza pe miliardarul american George Soros că a finanțat protestele împotriva guvernului său.

Anul următor, Zuzana Čaputová, o fostă avocată și activistă de mediu, a câștigat alegerile prezidențiale iar câteva luni mai târziu aceasta a prezidat asupra formării unui guvern reformist.

La scurt timp după însă a început pandemia de COVID-19 și turbulențele aduse de aceasta. Slovacia a avut de atunci patru premieri, coaliții de guvernare succesive destrămându-se în contextul neînțelegerilor privind măsurile de combatere a pandemiei, inflației ridicate și a crizei costului de trai.

Cel mai recent guvern, cel condus de fostul premier Eduard Heger, a căzut în decembrie anul trecut în urma unei moțiuni de cenzură împotriva sa. El a asigurat interimatul funcției până în iunie, când a cerut președintelui eliberarea din funcție.

Slovacia ar putea intra din nou în orbita Rusiei după următoarele alegeri

Toate aceste turbulențe i-au permis o revenire remarcabilă lui Robert Fico, acesta virând și mai către dreapta în perioada de când este în opoziție. În ceea ce privește războiul din Ucraina el a denunțat „fasciștii ucraineni” și a criticat fiecare decizie a guvernului slovac de a trimite ajutoare Kievului.

El o numește pe președinta Čaputová ca fiind un „agent american”, în timp ce ea acuză o veritabilă „furtună informațională” a propagandei rusești în condițiile în care există informații potrivit cărora până la 2.000 de pagini de Facebook din Slovacia răspândesc propagandă anti-occidentală.

Čaputová a anunțat pe 20 iunie că nu va candida pentru un nou mandat la alegerile prezidențiale ce vor avea loc anul viitor.

În ceea ce privește alegerile parlamentare de la sfârșitul acestei luni, ultimul sondaj de opinie realizat în Slovacia, între 27 august și 2 septembrie, arată că partidul Smer-SD condus de Fico este cotat cu 21,6% din intenția de vot, cu aproape 6 procente peste Slovacia Progresistă, formațiunea de pe locul 2.

Însă în condițiile în care sondajele indică un nou scrutin cu rezultate puternic fărâmițate, Fico ar fi în pole position să încerce să formeze un guvern.

#Aliat #Rusia #Slovacia #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.