În acest an, agricultorii din Republica Moldova vor recolta în jur de 230 de mii de tone de struguri pentru procesare. Anunțul a fost făcut de secretarul de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Andrian Digolean, transmite MOLDPRES.

Oficialul a spus că în centrul și sudul țării se desfășoară campania de recoltare a strugurilor albi și roșii.

„Roada este destul de bună. La mijlocul lunii iulie, a fost preconizată o recoltă 260 mii de tone de struguri. Urmare a crizei de precipitații din anii 2022-2023, recoltă va fi de 230 mii de tone. Starea fitosanitară a strugurilor este destul de bună. Vom avea struguri buni și vinuri bune”, a declarat Digolean.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Anterior, estimativ a fost vociferat prețul de 6,5 lei per kg. Vizitând companiile vitivinicole, am văzut că prețurile de achiziție variază în funcție de soi, de destinație, de calitate, de structura fizico-chimică. Toate aceste componente vor duce la achiziționarea strugurilor la prețuri diferite. În prezent, se operează cu prețuri ce variază între 4,5 – 5,5 lei per kg. Am vizitat procesatori care au stabilite contracte de lungă durată de achiziție a strugurilor și prețurile sunt de 5 – 5,5 lei per kg”, a precizat secretarul de stat.

Potrivit datelor statistice, în șapte luni ale anului curent, s-a exportat 71 mln de litri de vin, cu 34% mai mult decât în 2022, în valoare de 106 mln de dolari.

#Digolean #Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare #preț struguri

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.