Republica Moldova și Ucraina trebuie să înceapă negocierile de aderare la UE până la sfârșitul anului, consideră premierul român. Declarațiile au fost făcute de Ciolacu în cadrul unui interviu pentru publicația germană Der Standard.

Oficialul român a punctat că, din punct de vedere constituțional, Republica Moldova este neutră, fiind întrebat despre aderarea țării la NATO. Totodată, el consideră că administrația de la Chișinău a obținut independență energetică față de Federația Rusă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„În ceea ce privește NATO, Moldova este constituțional un stat neutru. Dar Ucraina și Moldova trebuie să înceapă în acest an negocierile de aderare la UE. În același timp, ar trebui setat un semnal și pentru Macedonia de Nord, Albania, Muntenegru, Bosnia-Herțegovina și Serbia. În caz contrar, frustrarea va crește în aceste stări”, a declarat Ciolacu.

Republica Moldova speră să deschidă negocierile de aderare la UE în acest an. Conform șefului delegației UE, Janis Mazeiks, întrunirea la care europenii vor lua decizia în privința țării noastre va avea loc în decembrie.

#aderare #Marcel Ciolacu #nefocieri #Republica Moldova #UE

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.