Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a deschis Programul de formare profesională în domeniul afacerilor europene, dedicat demnitarilor, diplomaților și funcționarilor din Republica Moldova și inițiat de Institutul Diplomatic Român (IDR), în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și Agenția Internațională pentru Cooperare și Dezvoltare (RoAid).

În intervenția sa online, șefa diplomației române a transmis un mesaj ferm de susținere pentru agenda europeană a autorităților de la Chișinău. A subliniat perspectivele care se deschid pentru avansarea procesului de integrare europeană al Republicii Moldova, care impun efort aplicat și consecvent în ce privește aprofundarea reformelor.

“În aceste momente pline de provocări, Republica Moldova are o șansă cu adevărat istorică – de a avansa rapid și substanțial în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Este o șansă pentru care Republica Moldova a lucrat mult și pe care o merită. O șansă care nu trebuie ratată”, a subliniat ministrul Luminița Odobescu, conform unui comunicat MAE remis de CaleaEuropeană.ro.

Ministrul Luminița Odobescu a subliniat că România este pregătită să sprijine de o manieră cuprinzătoare Republica Moldova, pornind de la experiența dobândită în perioada propriilor sale negocieri de aderare. În context, a precizat că Programul de formare profesională în domeniul afacerilor europene reprezintă o oportunitate de a accesa această rezervă de experiență acumulată de România în parcursul său european.

Programul de față face parte dintr-un efort mai larg, lansat după ce Republica Moldova a obținut statutul de stat candidat pentru aderarea la UE la Consiliul European din iunie 2022, care vizează pregătirea în domeniul afacerilor europene a demnitarilor și experților din administrația publică centrală de la Chișinău.

#Luminița Odobescu #Moldova #Program de sprijin

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.