Liderul de la Ankara, Tayyip Erdogan, susține că „dacă este necesar”, Turcia se poate despărți de Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută sâmbătă, președintele vorbind despre raportul Parlamentului European, în care se arată că actualmente țara nu poate relua procesul de aderare la UE.

„UE încearcă să se rupă de Turcia. Ne vom face evaluările față de aceste evoluții și, dacă este necesar, ne putem despărți de UE”, a spus Erdogan.

La începutul acestei săptămâni, Parlamentul European puncta într-un raport că regretă faptul că „Turcia a devenit acum una dintre imaginile globale pentru practicile autoritare”, conform Libertatea. Documentul se referă la respectarea drepturilor omului, democrație, stabilitate, conflicte și relații internaționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe de altă parte, diplomația turcă susține că este vorba despre informații nefondate. Turcia este de 24 de ani candidată pentru aderare la EU, însă negocierile nu sunt deschise până acum, pe fundalul îngrijorărilor privind încălcarea statului de drept și libertăților omului.

Și Ministerul de Externe al Turciei a reacționat, afirmând că raportul conține acuzații și prejudecăți nefondate.

#aderare #Erdogan #separare #turcia #UE

Cu o zi înainte ca Republica Moldova să-și proclame independența, la Chișinău, un deputat moldovean rostea la Moscova un discurs care sfida direct centrul puterii sovietice. Era 26 august 1991, iar Constantin Oboroc urca la tribuna Sovietului Suprem al URSS pentru a vorbi despre Basarabia, Pactul Ribbentrop-Molotov și dreptul Republicii Moldova de a-și decide singură viitorul.

Discursul a fost rostit într-unul dintre cele mai tensionate momente din istoria Uniunii Sovietice. Puciul de la Moscova eșuase cu doar câteva zile înainte, iar autoritatea regimului sovietic se prăbușea. În acest context, Oboroc a folosit tribuna Parlamentului de la Moscova pentru a spune lucruri care, cu doar câțiva ani înainte, ar fi părut de neconceput.

Deputatul moldovean a denunțat consecințele Pactului Ribbentrop-Molotov și anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică. A vorbit despre dreptul poporului din Republica Moldova de a-și revendica istoria, identitatea și libertatea de a-și decide viitorul. Mesajul era unul fără echivoc: Chișinăul nu mai accepta ca destinul său să fie decis la Moscova.

Constantin Oboroc făcea parte din ultimul Parlament al URSS, unde a fost deputat între 1989 și 1991. În anii renașterii naționale, s-a remarcat prin pozițiile sale ferme pentru independență, revenirea la grafia latină și recunoașterea identității românești. Discursul din 26 august 1991 avea să fie urmat, peste doar 24 de ore, de unul dintre cele mai importante momente din istoria Republicii Moldova. La 27 august, Parlamentul de la Chișinău adopta Declarația de Independență, iar Republica Moldova își proclama desprinderea de Uniunea Sovietică.

Oboroc a fost prim-viceprim-ministru în guvernele conduse de Mircea Druc și Valeriu Muravschi, iar ulterior, între 1992 și 1996, a fost consilier al primului președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur.