Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS) a inițiat, la sfârșitul verii, procesul de elaborare a proiectului de hotărâre de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 121/2001 cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație. Scopul proiectului constă în instituirea alocației speciale nominale de merit persoanelor care au avut o contribuție inedită la promovarea imaginii Republicii Moldova, în semn de înaltă recunoștință și apreciere pentru profesionalism deosebit, muncă cu dedicație și lucrări de valoare incontestabilă recunoscute la nivel internațional, dar nu beneficiază de pensie pe teritoriul Republicii Moldova. Pentru anul 2023 este vorba de o singură persoană care va primi peste 84 de mii de lei, tot ea anul viitor va primi deja circa 254 de mii de lei.

Alexei Buzu, ministrul care conduce MMPS, a fost solicitat luni, 18 septembrie curent, să explice situația la emisiunea „Puterea A Patra” de la N4. Potrivit oficialului, „alocația specială nominală de merit” este o nouă formă de indemnizație pentru orice cetățean al Republicii Moldova care a adus un „aport substanțial” pentru țară. Pur și simplu, s-a întâmplat că pentru anul 2023 este vorba doar de unul singur.

Numele acestuia nu a fost făcut public de către ministru, dar el a asigurat că „deznodământul este foarte aproape și nu cred că va fi o surpriză”.

„Dezvăluirea numelui rămâne la discreția Președinției, în momentul în care va conveni Președinția. Este vorba de o modalitate adițională de a recunoaște aportul substanțial adus pentru țară. Procedurile pe care le avem implică ca orice decizie privind cheltuielile trebuie clarificată și justificată. Nu este instituită doar pentru o singură persoană. Până la sfârșitul acestui an, va beneficia o singură persoană de indemnizație, dar vorbim de orice cetățean … fie că locuiește aici, fie în afara țării trebuie să fie un acord”.

Întrebat dacă este vorba de un pensionar sau o pensionară care locuiește în afara Republicii Moldova, ministrul a evitat să răspundă: „Nu pot să ofer așa date. … Deznodământul este foarte aproape. Nu cred că va fi vreo surpriză”.

Conform prevederilor proiectului, dreptul la alocație îl are persoana care îndeplinește următoarele condiții:

– este decorată cu ,,Ordinul Republicii”;
– a împlinit vârsta standard de pensionare, conform Legii nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii;
– nu beneficiază de pensie sau alocație socială de stat, conform legislației naționale;
– are emis pe numele său Decretul Președintelui Republicii Moldova pentru instituirea alocației speciale nominale de merit.

Calculul estimativ al mijloacelor financiare necesare pentru implementarea cu prevederilor proiectului constituie, după cum urmează: – până la finele anului 2023 sunt necesare mijloace financiare din resursele bugetului de stat în sumă 84 569,73 lei.

În continuare, conform datelor Biroului Național de Statistică, cuantumul salariului mediu lunar pe țară în anul 2022 constituie 10 529,1 lei. Respectiv, cuantumul lunar al alocației va constitui 21 058, 2 lei. Astfel, suma totală alocației pentru lunile septembrie-decembrie anul 2023 va constitui 84 569, 73 lei (21 058,2 lei x 4 luni + taxa de distribuire de 0,4%). În anul 2024 vor fi necesare mijloace financiare în sumă de 253 709,19 lei, reieșind din cuantumul salariului mediu lunar pe țară în anul 2022 (21 058,12 x 12 luni + taxa de distribuire de 0.4%).

Începând cu anul 2024 au fost estimate și propuse mijloace financiare în acest scop în procesul de prezentare a propunerilor la buget pentru anul 2024. Mijloacele financiare necesare pentru implementarea prevederilor proiectului vor fi acoperite din contul mijloacelor bugetului de stat.

Anul acesta doar un pensionar sau o pensionară va primi de la stat o alocației speciale nominale de merit

#Alexei Buzu #indemnizatie #ministru #MMPS #pensie #Președinție

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.