Parlamentul a votat prelungirea stării de urgență cu 60 de zile. Decizia a fost aprobată în cadrul ședinței de joi a deputaților.

Proiectul a fost prezentat nu de premier, ci de ministrul Apărării Adrian Efros. Conform proiectului, măsură se prelungește începând cu 2 octombrie.

Autoritățile consideră că nu este exclus ca pe teritoriul țării noastre să cadă obiecte periculoase sau dronele să ne survoleze accidental spațiul aerian. De asemenea, nu este exclus ca forțele armate ruse să intensifice atacurile cu rachete de croazieră a infrastructurii energetice a Ucrainei, ceea ce ar putea duce la perturbarea aprovizionării cu energie electrică a Republicii Moldova

Alegerile se pot desfășura în circumstanțele actuale, consideră Parlamentul. Măsura nu va afecta desfășurarea scrutinului de pe 5 noiembrie, când urmează să fie aleasă administrația publică locală.

Proiectul a fost aprobat cu votul a 57 de deputaţi, unul a fost împotrivă, iar 4 s-au abţinut.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De pe 24 februarie 2022, când armata rusă a intrat în Ucraina, guvernarea de la Chișinău a anunțat stare de urgență, care este prelungită în continuu. Conform ultimului proiect al deciziei de Guvern, „riscurile la adresa țării noastre rămân pertinente”.

#Moldova #parlament #prelungire #războiul din Ucraina #stare de urgenta

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.