Compania vinicolă Castel Mimi are planuri mari pentru următoare perioadă. Vrea să cucerească tot mai multe piețe, potrivit declarației lui Adrian Trofim, CEO Castel Mimi.

„Vrem să ajungem în Țările de Nord, țări care sunt mai dezghețate la experimente, țări care nu văd Moldova ex-sovietică cu vinurile ieftine și dulcii. Vorbesc de Polonia, Ungaria, în care Moldova are o imagine rea, vinurile sunt percepute ca fiind ieftine. În viziunea lor noi trebuie să fim cei mai ieftini la raft, nu poate fi altul mai ieftin ca vinul din Moldova”, a punctat Trofim.

Potrivit directorului, „noi cu vinurile Castel Mimi nu vrem să fim cei mai ieftini de la raft, în orișicare țară. Noi trebuie să fim apreciați, pentru că depunem mai mari eforturi decât producătorii din ţările europene. Pentru noi legea este mult mai strictă și trebuie să fim valorificați. O piață țintă este acum Marea Britanie, Olanda și SUA, trei țări care au foarte mare import de vin și nu se tem de experimente”.

Referindu-se la vânzările de pe piața locală, Adrian Trofim susține că: „Din toate vânzările noastre, 30 de procente sunt consumate în interiorul ţării, în Moldova. Vreau să vă spun că în restaurantul de la Castel foarte mult se consumă. Cea mai importantă țară de export este România, urmată de Suedia și Japonia. Aceștia sunt cei 3 clienți care sunt mari nu în numărul de sticle, dar în valoare”.

#castel mimi #export #Vinarie

Capitala Indoneziei, Jakarta, se confruntă cu una dintre cele mai grave crize urbane din lume. Orașul, care numără aproape 42 de milioane de locuitori, se scufundă mai repede decât orice alt oraș de pe glob, pe fondul urbanizării accelerate și al exploatării excesive a apelor subterane.

După obținerea independenței Indoneziei, în 1945, Jakarta avea mai puțin de un milion de locuitori. În ultimele decenii, însă, orașul a cunoscut o dezvoltare explozivă, alimentată de migrația populației din zonele rurale către capitală, în căutarea unor oportunități economice.

Dezvoltarea rapidă a accentuat însă contrastele sociale. În timp ce unele cartiere sunt dominate de centre comerciale moderne și clădiri impresionante, multe zone continuă să se confrunte cu sărăcia, poluarea și lipsa accesului la apă curentă.

Potrivit specialiștilor, extragerea necontrolată a apei subterane a contribuit semnificativ la scufundarea terenului. În anumite zone ale orașului, nivelul solului scade cu până la 25 de centimetri pe an, iar aproape 40% din suprafața metropolei se află deja sub nivelul mării.

Cele mai afectate sunt cartierele de coastă din nordul capitalei, unde inundațiile au devenit tot mai frecvente. Creșterea nivelului mării, asociată schimbărilor climatice, agravează și mai mult situația.

Autoritățile au investit în construirea de diguri, ziduri de protecție și sisteme de apărare împotriva inundațiilor, însă localnicii spun că aceste măsuri nu rezolvă problema pe termen lung.

În fața acestei situații, guvernul indonezian a lansat un proiect ambițios: construirea unei noi capitale, Nusantara, pe insula Borneo. Deși lucrările au început în 2022, instituțiile statului nu s-au mutat încă în noul oraș.