Alocarea banilor în anul 2020 de către Guvernul Chicu pentru reparația sediului Serviciului Fiscal de Stat (SFS) a fost necesară din cauza oferirii unor condiții optime de lucru pentru angajații instituției, ca urmare a începerii înfăptuirii reformei SFS din anul 2017. Cu o asemenea reacție a venit SFS, după ce astăzi, deputatul PAS, Radu Marian a făcut public un document ce atestă alocarea a 50 de milioane de lei anul acesta din bugetul de stat, pentru reparația a trei etaje a Serviciului.

Potrivit SFS, în 2020 a fost consolidată administrarea național-fiscală prin centralizarea funcțiilor de gestionare arierate iar de la 1 ianuarie 2021 a atribuțiilor de control fiscal post-operațional și control operativ la nivel de aparat central prin crearea Direcțiilor generale corespunzătoare care au statut național și nu regional, fapt ce a impus creșterea numărului angajațiilor și a spațiilor de lucru a acestora.

Tot de la 1 ianuarie 2021, competențele Serviciului Fiscal de Stat s-au extins prin atribuirea funcțiilor de activitate specială de investigații și urmărirea penală pe 11 articole din Codul penal. Întru realizarea acestor atribuții noi, în cadrul aparatului central al Serviciului Fiscal de Stat a fost creată Direcția generală antifraudă având competențe de administrare pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Urmare a reorganizării, efectivul-limită de personal al Serviciului Fiscal de Stat a fost stabilit la nivel de 1 931 de unități.

„Reorganizarea autorității fiscale se încadrează în planurile Republicii Moldova de modernizare a țării și de racordare la standardele europene de administrare fiscală, fiind susținută de către partenerii de dezvoltare ai Serviciului Fiscal de Stat (Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială) și corespunde angajamentelor Republicii Moldova asumate prin prisma Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. Mai mult decât atât, necesitatea reorganizării în continuare a SFS a fost dictată și de angajamentele Republicii Moldova în cadrul relațiilor cu instituțiile și organismele internaționale”, se precizează în reacția SFS.

Totodată, instituția afirmă că, pentru aceasta este strict necesar un sediu în care să aibă posibilitatea să activeze concomitent circa 1 000 angajați. Suplimentar, sediul organului fiscal urmează să ofere și condiții adecvate pentru deservirea concomitentă a cel puțin 100 contribuabili nemijlocit în incinta autorității fiscale.

Astfel, reieșind din faptul că autoritatea fiscală nu dispunea de un sediu propriu care ar putea corespunde cerințelor de activitate în structură centralizată, prin Hotărârea de Guvern nr. 462 1 iulie 2020, în administrarea și gestiunea economică a Serviciului Fiscal de Stat a fost transmis, imobilul din str. Constantin Tănase 9.

Noul sediu va oferi posibilitatea ca toate resursele umane, implicate în procesul de administrare fiscală, să fie concentrate într-o singură locație, dar pentru a fi asigurate condițiile optime de muncă pentru funcționarii structurii consolidate a Serviciului Fiscal de Stat, precum și pentru contribuabili acesta urmează a fi renovat.

„Lucrările de reparație capitală a clădirii sunt necesare în vederea creării locurilor de muncă pentru circa o mie de angajați într-un spațiu optimizat de format „open space”. Se va crea posibilitatea ca toate resursele umane, implicate în procesul de administrare fiscală, să fie concentrate într-o singură locație, unde vor putea fi asigurate condițiile de activitate eficientă. Renovarea sediului vine în contextul racordării instituției la standardele comunității internaționale prin oferirea serviciilor de calitate tuturor categoriilor de contribuabili, inclusiv și persoanelor cu dizabilități.

Cheltuielile suportate pentru reparația sediului Serviciului Fiscal de Stat nu sunt un lux în condițiile pandemice actuale, ele sunt o necesitate și o consecință a restructurării realizate, fiind, totodată, o condiție pentru buna funcționare a sistemului național de administrare fiscală. Avem certitudinea că cheltuielile suportate în contextul reorganizării, toate acțiunile SFS în direcția îmbunătățirii condițiilor de deservire a contribuabililor sunt, în mod incontestabil, justificate și indispensabile şi vor aduce beneficii atât contribuabililor, cât şi întregii societăți”, mai afirmă Serviciul Fiscal de Stat.

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.