Este bine cunoscut faptul că femeile gravide pot experimenta pofte inexplicabile pentru un anumit aliment. Doar o femeie care a trecut prin asta înțelege perfect această senzație. Speicaliștii însă cred că au o explicație pentru acest fenomen.

Unele femei au arătat că în timpul sarcinii au simțit nevoia de a mânca maioneză în combinație cu orice, chiar dacă înainte de sarcină, unele o urau. Altele au arătat că preferau combinații cel puțin bizare, precum înghețata cu măsline sau orez cu pui, înmuiat în unt de arahide. Alte combinații ciudate despre care au mai vorbit gravidele sunt murături cu nutella sau carne de vită uscată cu caramel.

Multe alte combinații alimentare ciudate pot pofti femeile gravide, astfel că specialiștii au început să se întrebe de unde vin aceste pofte nebunești. Ei au analizat fenomenul și au stabilit chiar și o serie de pofte care sunt cele mai frecvente.

Cele mai ciudate pofte

În general, cele mai frecvente cinci grupe de alimente căutate sunt dulciurile, carbohidrații, proteinele animale, fructele și lactatele, potrivit dr. Tiffany Pham, consilier medical la aplicația de sănătate pentru femei Flo. „Deși ar putea exista anumite pofte particulare care câștigă popularitate pe TikTok, cum ar fi murăturile confiate și banana și ketchup, aceste alimente reprezintă un anumit aspect al poftelor tipice întâlnite în timpul sarcinii”, spune ea pentru Yahoo Life.

Una dintre poftele clasice care nu este inclusă în aceste grupuri de alimente, este cea de murături. Singurul lucru de reținut în acest caz, adaugă Pham, este să fii atentă la conținutul de sare. „Prea multă sare poate agrava retenția de apă în timpul sarcinii și poate crește riscul de hipertensiune gestațională și preeclampsie, ceea ce poate avea efecte negative asupra sănătății bebelușului tău”, spune ea.

Carențele din organism, posibilă cauză

Deși anumite alimente sunt mai frecvent poftite decât altele, nu este nimic ciudat atunci când vine vorba de aceste pofte. „Pentru unele sunt grupuri de alimente precum dulciurile, carbohidrații sau carnea, iar pentru altele sunt destul de specifice, cum ar fi murăturile sau Cheetos”, spune dr. Cheruba Prabakar, ginecolog ginecolog la Sutter Health și consilier medical la Luna Daily.

Aceste pofte pot apărea în orice moment și chiar se pot schimba în fiecare trimestru, notează Prabakar. Dar începutul sarcinii este punctul fierbinte, spune Pham. „În mod obișnuit, acestea tind să înceapă la sfârșitul primului trimestru, deși pentru unele femei, ar putea începe încă de la cinci săptămâni de sarcină și se intensifică în timpul celui de-al doilea trimestru”, spune Pham.

Cercetările sugerează că acestea vor deveni „mai puțin intense în timpul celui de-al treilea trimestru și tind să dispară după nașterea copilului”, mai spune Pham.

De ce poftesc femeile însărcinate la alimente atât de specifice

Prabakar a auzit o bună parte din teoriile care iau în considerare schimbările fiziologice majore care se întâmplă în organism în timpul sarcinii. „Papilele gustative pot suferi modificări pe măsură ce nivelurile de hormoni de sarcină cresc”, spune ea. „Unele femei tânjesc după ceea ce corpul lor ar putea avea o carență nutrițională. Femeile care au un nivel scăzut de fier pot pofti la carne roșie, de exemplu”, mai arată ea.

Pham nu este convinsă, totuși, că deficiențele nutriționale sunt întotdeauna vinovate de acele pofte ale gravidelor. Ea spune că poftele sunt cele mai frecvente în primul trimestru și la începutul celui de-al doilea trimestru, dar cea mai mare parte a creșterii fetale are loc în a doua jumătate a sarcinii, ceea ce, spune ea, se corelează cu o nevoie crescută de alimente nutritive specifice.

Ea crede, de asemenea, că ar fi mai logic ca femeile însărcinate să aibă poftă de alimente bogate în vitamine, dar a constatat că dulciurile și carbohidrații sunt mai des dorite.

Motive emoționale, la baza poftelor gravidei

Alte teorii indică motive mai emoționale, un studiu realizat de Universitatea din Albany sugerând că poftele pot fi mai mult psihologice, precum și culturale. „În societățile care sunt de obicei supraalimentate, pofta de sarcină poate satisface și o nevoie emoțională”, spune Prabakar. „În general, societatea le îndeamnă pe femeile însărcinate să mănânce mai mult, ceea ce nu ajută la ideea de a avea poftă de anumite alimente – fie că este reală sau nu.”

Dar Prabakar crede că nu există un motiv singular și clar pentru aceste pofte. „Deși există povești ale soțiilor bătrâne care pot încerca să explice acest fenomen, pentru majoritatea femeilor care au pofte, pur și simplu nu știm motivul”, spune ea.

Undeva între 50 și 90 la sută dintre femeile însărcinate raportează că au pofte. Deci, oricât de mult ar părea că poftele sunt un dat în timpul sarcinii, nu este neapărat ceva ce experimentează toată lumea, spune Prabakar.

„Experiența unei sarcini a fiecărei femei este unică, iar hormonii pot afecta oamenii atât de diferit încât, până când nu se fac mai multe cercetări, trebuie pur și simplu să o credem pe mama că aceste pofte sunt autentice”, mai spune ea.

#explicatii #femei #gravide #pofte #specialisti

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.