Într-o reizbucnire a violenţelor în nordul agitat din Kosovo, bărbaţi înarmaţi în vehicule blindate au luat cu asalt, duminică, un sat din regiunea cu majoritate etnică sârbă, luptându-se cu poliţia şi baricadându-se într-o mănăstire, confruntările soldându-se cu patru morţi, relatează Reuters.

Poliţia kosovară a declarat că un agent şi trei dintre cei aproximativ 30 de atacatori au murit în schimburile de focuri din jurul satului Banjska.

Călugării şi pelerinii au stat închişi în lăcaşul de cult al mănăstirii ortodoxe sârbe, în timp ce asediul a durat ore întregi.

Etnicii albanezi formează marea majoritate a celor 1,8 milioane de locuitori din Kosovo, fostă provincie a Serbiei. Dar circa 50.000 de sârbi formează majoritatea în nord, unde din luna mai au loc ciocniri cu autorităţile soldate cu rănirea a zeci de protestatari şi inclusiv a soldaţilor NATO din forţa de menţinere a păcii.

Sârbii nu au acceptat niciodată declaraţia de independenţă a Kosovo din 2008 şi consideră în continuare Belgradul drept capitala lor, la mai bine de două decenii de la revolta de gherilă a etnicilor albanezi din Kosovo împotriva regimului represiv sârb.

„SUNT PROFESIONIŞTI”

Nu a fost clar cine se află în spatele violenţelor de duminică, dar prim-ministrul kosovar Albin Kurti şi ministrul de interne Xhelal Svecla au dat vina pe „criminalii sponsorizaţi de Serbia”.

„Sunt profesionişti, cu pregătire militară şi poliţienească”, a spus Kurti, care i-a îndemnat să se predea.

Oficialii sârbi nu au făcut niciun comentariu imediat, dar preşedintele Aleksandar Vucic urma să facă o declaraţie în cursul serii.

Eparhia Bisericii Ortodoxe Sârbe din Raska-Prizren, care include Banjska, a declarat că bărbaţi într-un vehicul blindat au luat cu asalt incinta mănăstirii, forţând călugării şi credincioşii care se aflau în vizită să se închidă în interiorul lăcaşului de cult. „Bărbaţi înarmaţi şi mascaţi se deplasează în jurul curţii şi se aud ocazional focuri de armă”, a transmis eparhia. „Dieceza condamnă cu fermitate violenţa deschisă practicată în interiorul unui lăcaş al Bisericii Ortodoxe Sârbe, îndemnând toate părţile să pună capăt conflictului cât mai curând posibil” – se spune într-un comunicat.

Poliţia a declarat că atacatorii au poziţionat mai întâi vehicule grele pe un pod de la intrarea în sat. Aceştia au tras în poliţiştii care s-au apropiat de ei înainte de a se îndrepta spre mănăstirea din apropiere.

Pe lângă cei patru morţi, trei agenţi de poliţie au fost răniţi în schimburile de focuri, a declarat poliţia kosovară.

CONDAMNARE INTERNAŢIONALĂ

Şefa misiunii ONU în Kosovo, Caroline Ziadeh, şi şeful politicii externe a UE, Josep Borrell, au condamnat violenţele.

„Mai multe vieţi nevinovate sunt în pericol în ostilităţile în curs de desfăşurare din împrejurimile Mănăstirii Banjska„, a declarat Borrell, adăugând că misiunile UE şi NATO din Kosovo sunt în legătură cu autorităţile. „Aceste atacuri trebuie să înceteze imediat”, a cerut şeful politicii externe a UE.

Trupele NATO, împreună cu membri ai forţei de poliţie a UE, EULEX, şi ai poliţiei din Kosovo patrulau pe drumul care duce la Banjska, potrivit unui reporter Reuters aflat în apropiere.

Jurnaliştilor li s-a interzis accesul în sat. Presa locală a relatat că poliţia de frontieră din Kosovo a închis două puncte de trecere cu Serbia.

CE VOR SÂRBII DIN KOSOVO

Sârbii din nordul Kosovo cer de mult timp punerea în aplicare a unui acord negociat de Uniunea Europeană în 2013 pentru crearea unei comunităţi a municipalităţilor autonome din zona lor. Discuţiile mediate de UE în ceea ce priveşte normalizarea relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo s-au blocat săptămâna trecută, blocul comunitar acuzându-l pe premierul Kurti că nu a reuşit să înfiinţeze asociaţia cerută de sârbi.

Pristina consideră planul ca fiind o reţetă pentru un mini-stat în interiorul Kosovo, împărţind efectiv ţara pe criterii etnice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Serbia consideră încă oficial Kosovo ca făcând parte din teritoriul său, dar neagă sugestiile că ar provoca conflicte în interiorul graniţelor vecinului său. Belgradul acuză Pristina că încalcă drepturile minorităţii sârbe. Tulburările s-au intensificat atunci când primari de etnie albaneză şi-au preluat funcţiile în localităţi din nordul Kosovo după alegerile din aprilie, deşi acestea au fost boicotate de sârbi.

NATO mai are 3.700 de trupe de menţinere a păcii în Kosovo, dintr-o forţă iniţială de 50.000 de oameni desfăşurată în 1999.

Zona din nordul Kosovo, unde sârbii sunt majoritari, este, din anumite puncte de vedere, o extensie virtuală a Serbiei. Administraţia locală şi funcţionarii publici, profesorii, medicii şi marile proiecte de infrastructură sunt plătite de Belgrad.