Kosovo și Serbia au făcut schimb de acuzații în legătură cu o confruntare cu morți între bărbați înarmați de etnie sârbă și poliția din nordul Kosovo.

Un polițist și trei dintre atacatori au fost uciși duminică în timpul asediului unei mănăstiri ortodoxe sârbe din satul Banjska. Premierul kosovar Albin Kurti a acuzat Serbia că susține grupul armat, scrie bbc.com.

Președintele sârb Aleksandar Vucic a declarat că oficialii kosovari poartă responsabilitatea finală pentru aceste decese. El a declarat că cei trei bărbați înarmați uciși erau sârbi din Kosovo.

Confruntarea de duminică marchează una dintre cele mai grave escaladări din ultimii ani în Kosovo și urmează luni de tensiuni tot mai mari între cele două părți. Kosovo și-a declarat independența în 2008, dar Serbi, împreună cu aliații cheie ai Belgradului, China și Rusia, nu o recunoaște.

Mulți sârbi îl consideră locul de naștere al națiunii lor. Însă, din cele 1,8 milioane de persoane care trăiesc în Kosovo, 92% sunt de etnie albaneză și doar 6% sunt de etnie sârbă.

Împușcăturile au început în jurul orei locale 03:00 (01:00 GMT), după ce poliția kosovară a declarat că a ajuns la Banjska, unde aproximativ 30 de bărbați înarmați până-n dinți s-au baricadat anterior în mănăstirea din apropierea graniței cu Serbia.

Trei dintre atacatorii înarmați au fost uciși în lupte pe parcursul zilei, în timp ce poliția a organizat ceea ce ministrul de interne kosovar, Xhelal Svecla, a descris drept o „operațiune de curățare„.

„Am pus acest teritoriu sub control. Acest lucru s-a făcut după mai multe bătălii consecutive”, a declarat el.

Autoritățile locale au declarat că șase persoane au fost arestate și că a fost confiscat un număr semnificativ de arme. Autoritățile nu au precizat dacă persoanele reținute au luat parte la atac. Între timp, Biserica Ortodoxă Sârbă a declarat că bărbații înarmați au părăsit mănăstirea pe timp de noapte, a relatat agenția de știri Reuters.

Ofițerul de poliție kosovar a fost ucis înainte de ocuparea mănăstirii.

Prim-ministrul kosovar Albin Kurti a acuzat „criminali sponsorizați de Serbia” pentru incursiune, spunând că aceștia erau „profesioniști, cu pregătire militară și polițienească”, care au fost finanțați și motivați de Belgrad.

Președintele Serbiei, Vucic, a ripostat, acuzându-l pe Kurti pentru luni de „provocări”. Deși a descris moartea polițistului kosovar ca fiind „absolut condamnabilă„, el a declarat că Kurti poartă responsabilitatea pentru acest incident. „Singura lui dorință este să ne tragă într-un război cu NATO și acesta este singurul lucru pe care îl face toată ziua”.

Președintele Vucic a declarat că ar fi fost mai puține victime dacă ar fi intervenit forțele de menținere a păcii KFOR conduse de NATO. În prezent, în Kosovo se află aproximativ 4.500 de membri ai forțelor de menținere a păcii.

Șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a condamnat ceea ce a numit „atac hidos„, afirmând că cei responsabili trebuie aduși în fața justiției. Tensiunile sunt foarte mari în Kosovo, după ciocnirile violente care au urmat alegerilor locale contestate din luna mai.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Primarii albanezi din Kosovo au fost instalați în zone cu populație majoritar sârbă, după ce locuitorii locali au boicotat scrutinul. Josep Borrell i-a reproșat lui Kurti că nu a reușit să înființeze o asociație a municipalităților cu majoritate sârbă care să le ofere mai multă autonomie.

NATO a desfășurat 700 de soldați suplimentari în Kosovo pentru a face față tulburărilor din orașul nordic Zvecan, în urma alegerilor. Aproximativ 30 de membri ai forțelor de menținere a păcii ale NATO și peste 50 de protestatari sârbi au fost răniți în confruntările care au urmat.

#Kosovo #NATO #Serbia #soldati

Prețurile transporturilor de motorină au ajuns să fie mai mari decât cele ale combustibilului de aviație în Europa, pentru prima dată în mai bine de un an.

Situația apare în contextul în care continentul înlocuiește livrările mai reduse de combustibil pentru aviație din Orientul Mijlociu cu alte surse de aprovizionare, dar întâmpină dificultăți în a asigura suficientă motorină pentru industrie și agricultură, arată datele LSEG, citate de Reuters.

Europa a reușit să atragă transporturi de combustibil de aviație din SUA și din alte țări, precum Nigeria, după ce prețurile au crescut în urma izbucnirii războiului cu Iranul, care a perturbat aprovizionarea cu țiței și carburanți. Oferta globală de motorină s-a restrâns și mai mult după ce Rusia a interzis exporturile, în contextul atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor sale.

Europa și-a majorat importurile de combustibil de aviație la 750.000 de barili pe zi în iunie, cel mai ridicat nivel din octombrie 2025, iar în iulie a menținut un ritm similar, față de 612.000 de barili pe zi în ianuarie, potrivit Kpler, transmite Mediafax.

În acest context, prețul motorinei a depășit în această săptămână prețul combustibilului de aviație, potrivit datelor LSEG.

De ce au crescut iarăși prețurile motorinei
Prețurile motorinei au revenit pe creștere în ultimele săptămâni, pe fondul blocajului negocierilor de pace cu Iranul și al perturbărilor exporturilor rusești. Acestea sunt acum cu doar 14% sub maximele din aprilie. Prețurile combustibilului de aviație au crescut, de asemenea, în ultimele săptămâni, dar sunt cu 25% sub recordurile din martie.

Un alt semn al slăbirii relative a combustibilului de aviație este faptul că acesta s-a depreciat în raport cu prețul contractelor futures pentru gazoil, indicatorul de referință în funcție de care este evaluat în Europa.

Prețul estimat pentru un transport de combustibil de aviație care ajunge în Europa era, pe 10 august, cu 24 de dolari pe tonă sub prețul contractelor futures pentru gazoil, potrivit LSEG.

Este cel mai mare discount din iulie 2025. La apogeul războiului cu Iranul, în martie, combustibilul de aviație avea un preț cu peste 500 de dolari pe baril mai mare.