În prezent, statul are pregătit 19 mii de metri cubi de masă lemnoasă. În luna septembrie au început lucrările de tăiere a copacilor destinate masei lemnoase pentru trimestrul 4. Vara mai puțin s-a tăiat, mai puțin s-a procurat, acum fiind momentul în care începe procesul pentru iarnă. Declarațiile au fost făcute de ministra Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov, marți seară, 26 septembrie curent, la emisiunea „Obiectiv Comun” de la TVR Moldova, oferind și informații despre prețul lemnului pentru 2024.

„Anul acesta ne propunem planificarea să fie realizată. Deja nu mai mergem pe ideea de depunere a cererii către APL, fiind prima modificare făcută, ceea ce înseamnă că cetățeanul poate să se adreseze la oculul silvic pentru a-și perfecta actele. Nu toate stocurile sunt aduse la șosea sau la depozite amenajate. Este masă lemnoasă tăiată nemijlocit la pădure și poate să fie organizat procesul de transportare de la ocol, adică de la cetățean să se ducă mașina, să fie încărcată și descărcată la poartă. Aici intervine și procesul de eliberare a facturilor, se face transportarea doar în baza facturilor. Nu vor fi admise transportări fără documente de însoțire. Colegii de la Inspectoratul de Mediu și Poliție vor face razii. Trebuie să asigurăm procesul de control. Sperăm că totul va fi mai organizat”, a declarat ministra.

Iordanca-Rodica Iordanov și-a mai exprimat speranța că prețurile vor fi mai mici față de anul viitor, dar și presiunea asupra pădurii față de anul trecut. „Am avut o serie de ședințe cu reprezentanții APL, avem confirmări că sunt cetățeni care au reușit, în pofida siutațiilor complicate, să-și facă rezerve și pe 2023-2024 și în primăvară și-au cumpărat lemne. Nu a fost o stopare a procesului”.

Azi autoritățile nu au un număr de locuitori care folosesc lemne iarna, în afară de cifrele locuințelor care nu sunt conectate la gaz. Sunt în proces de colectare a asemenea date.

Cum este format prețul la lemn?

„Noi avem aprobat la nivel de consilii de administrare și Moldsilva metodologia de calculare pentru lemnul care se taie în păduri. În preț se includ: cheltuieli pentru lucrări silvotehnice; serviciul uman, zilierii; prețul la carburanți; se ține cont inclusiv de inflație. Prețul este mărit în mediu de la 8%. Pentru unele zone în care este deficit de păduri, nu mergem pe tăieri excesive, acolo unde vorbim de distanța de unde se fac tăierile și până la locul în care poate să intre mașina pentru a-l transporta. Ceea ce înseamnă că se mărește și la 20 de procente pentru ele”, a continuat ministra.

Astfel, în 2024, prețul va fi de la 750 până la 1.150 de lei, în unele zone descrise mai sus poate să se ridice și la 1.500 de lei per 1 metru ster de lemn. Este de menționat că așa prețuri au fost și anul trecut, în funcție de tipul de lemn.

#iarna #Iordanca-Rodica Iordanov #lemne #Ministerul Mediului #pret

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.