Președinta formațiunii „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa” (ALDE), Arina Spătaru, a organizat astăzi, 27 septembrie 2023, o conferință de presă în care a venit cu mai multe acuzații către Igor Munteanu, liderul „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare” (CUB). Arina Spătaru spune că după ce a fost agent sub acoperire și l-a demascat pe Ilan Șor, ALDE a devenit ținta mai multor atacuri politice.

„Politicienii cumpărați de Șor sunt înspăimântați de datele care sunt în anchetă, sunt înspăimântați de faptul că vor fi deconspirați și ies la rampă unul câte unul. O cheie comună sunt tezele, identice, de la zoinițele lui Șor, la foști ambasadori în capitale europene. Repetă aceeași mantră care se rezumă la un singur lucru: Se cere expunerea publică a faptelor din dosar, stoparea anchetei și decapitarea instituțiilor de drept.

Ne așteptam ca partidele lui Șor – renaștere și șansa să reacționeze vehement. Ne așteptam ca socialiștii și comuniștii, să reacționeze vehement pentru ca Șor este egal cu interesele Federației Ruse. Dar iată că politicieni pro europeni sar în apărarea lui Șor. Între cei mai acerbi politicieni pro europeni care au atacat această investigație s-a remarcat Igor Munteanu și colegii din conducerea CUB. Partidul este prea mic să merite o replică, dar modelul este relevant pentru stilul lui Șor de acțiune”

De asemenea, președinta ALDE acuză conducerea CUB de presiuni.

„Pentru domnul Munteanu și alții ca el, este mai credibil infractorul Șor decât șefa procuraturii anticorupție, Veronica Dragalin. Despre ce asta vorbește? Domul Munteanu cere decapitarea instituțiilor care au reușit să demaște sistemul de finanțare al criminalului Șor. Despre ce asta vorbește? Domnul Munteanu face presiuni asupra mea și a altora implicați în anchetă, pentru a obține detalii care să compromită ancheta! Despre ce asta vorbește? Domnul Munteanu trebuia să înceapă conferința cu un simplu fapt: Mihail Bagas, deja arestat pentru că transporta SACI cu BANI pentru partidele din Moldova, a fost membru fondator al Coaliției pentru Unitate și Bunăstare!”, mai adaugă Arina Spătaru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Mihail Bagas a fost plasat în arest preventiv pentru 30 de zile, după ce a fost reținut de oamenii legii într-un dosar de spălare de bani și finanțare ilegală a partidelor politice.

Fosta deputată Arina Spătaru a anunțat recent că a fost cea care a investigat sub acoperire și a deconspirat împreună cu instituțiile de anchetă finanțarea ilegală a partidelor politice de către grupul infracțional Șor.

#acuzatii #ALDE #Arina Spataru

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.