Felicia Guțu, angajata suspendată a Inspectoratului Național de Securitate Publică în vârsă de 22 de ani, vinovată de accidentul de la Sîngera, soldat cu decesul unei tinere mame, va mai petrece încă 30 de zile în arest. Informația a fost confirmată pentru Realitatea.md de Violina Moraru, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale.

Decizia a fost luată astăzi, 27 septembrie, de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

Amintim că, o polițistă de 22 de ani, subofițeră superioară în cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică (INSP), a provocat un accident la Sîngera în noaptea de pe 29 spre 30 august. Ea a urcat beată la volan, iar în urma impactului a murit o femeie de 30 de ani, iar două minore de 6 și 17 ani au ajuns la spital.

Testată alcoolscopic la locul accidentului, aparatul Drager a arătat o concentrație de alcool de 0,51 mg/l în aerul expirat. Pe perioada anchetei, ea a fost suspendată din funcție.

Avocatul familiei victimei a declarat că în timpul accidentului, potrivit martorilor, polițista ar fi fost îmbărcată în uniforma de serviciu, deși era înafara orelor de muncă.

Potrivit procurorului de caz, suspecta și-a recunoscut integral vina și riscă de la 4-8 ani și anularea dreptului de conducere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

VIDEO Polițista vinovată de accidentul de la Sîngera și-a recunoscut integral vina. Ce pedeapsă riscă

#accident #deces #PA #polițistă #Singera #victima

Problemele legate de lipsa brățărilor electronice pentru monitorizarea agresorilor și de colaborarea dintre instituțiile responsabile erau cunoscute încă din 2024, susține Olesea Stamate. Fondatoarea Mișcării Civice „Construim Încredere” afirmă că, deși autoritățile ar fi fost informate despre aceste deficiențe, situația nu a fost rezolvată, iar tragedia de la Măgdăcești arată consecințele acestor probleme.

Stamate a declarat că, pe 18 decembrie 2024, Comisia parlamentară pentru drepturile omului a organizat audieri publice în cadrul cărora au fost semnalate mai multe probleme în sistemul de protecție a victimelor violenței.

Potrivit ei, atunci s-a constatat că un număr important de ordonanțe de protecție emise de instanțe nu erau executate, iar Inspectoratul Național de Probațiune (INP) nu dispunea de suficiente echipamente pentru monitorizarea electronică a agresorilor. Totodată, ar fi fost identificate probleme în colaborarea dintre instituțiile implicate.

„Eu cred că de câțiva ani buni nu au fost cumpărate brățări. Despre acest lucru se semnalează de foarte mult timp”, a declarat Stamate în cadrul unei emisiuni TV.

Ea susține că mai mulți angajați ai Inspectoratului Național de Probațiune care au vorbit despre aceste probleme în cadrul audierilor parlamentare ar fi plecat ulterior din instituție. Stamate mai afirmă că și persoane care ar fi sesizat conducerea INP și Ministerul Justiției despre lipsa echipamentelor ar fi fost înlăturate din funcții.

Stamate a pus sub semnul întrebării și reforma prin care a trecut Inspectoratul Național de Probațiune în 2024 și a cerut să fie prezentate rezultatele acesteia.

„INP a trecut printr-o reformă instituțională în 2024, anunțată de Ministerul Justiției. Întrebarea mea este: care sunt rezultatele acestei reforme?”, a spus ea.

În ceea ce privește achiziția noilor brățări, Stamate a declarat că a verificat informațiile disponibile pe platforma de achiziții publice și a identificat un contract, însă nu știe dacă echipamentele au fost deja livrate.

Olesea Stamate și membrii Mișcării Civice „Construim Încredere” au participat vineri, 4 septembrie, la protestul organizat în fața Ministerului Afacerilor Interne, după tragedia de la Măgdăcești. Manifestanții au cerut măsuri mai eficiente pentru protejarea victimelor violenței în familie, monitorizarea agresorilor și sancțiuni mai dure pentru încălcarea ordinelor de protecție.

Amintim că, la 31 august, un bărbat de 47 de ani și-ar fi împușcat mortal soția, în vârstă de 42 de ani, după care s-ar fi sinucis. Femeia avea un ordin de protecție, iar agresorul purta o brățară electronică de monitorizare, care, potrivit informațiilor preliminare, ar fi fost nefuncțională. Autoritățile verifică în prezent dacă mecanismul de supraveghere a fost activ și dacă instituțiile responsabile au respectat procedurile de intervenție.