Oligarhul Vladimir Plahotniuc, care la sfârșitul lunii mai a fost sancționat de UE pentru tentative de destabilizare a R. Moldova, a dat în judecată Consiliul Uniunii Europene. Fostul lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM) cere anularea deciziei prin care i-au fost impuse restricții, dar și recuperarea cheltuielilor de judecată, scrie ZdG.

Mai exact, potrivit sursei citate, Vladimir Plahotniuc solicită Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) anularea deciziei Consiliului UE din 30 mai privind măsuri restrictive în vederea acțiunilor de destabilizare a R. Moldova și Regulamentul de punere în aplicare a hotărârii. Avocatul care îi reprezintă interesele lui Plahotniuc în această cauză este Jason Pobjoy, care are o „expertiză deosebită în dreptul UE și al concurenței, dreptul public și drepturile omului, dreptul comercial și dreptul internațional public”.

„În susținerea acțiunii, reclamantul invocă două motive:

Primul motiv – erori vădite de apreciere atunci când a considerat că exista o bază factuală suficient de solidă pentru a constata îndeplinirea criteriilor de înscriere a reclamantului pe lista vizată de articolul 1 din decizia atacată și de articolul 2 din regulamentul atacat.

Al doilea motiv – încălcarea drepturilor recunoscute reclamantului în temeiul articolului 6 coroborat cu articolele 2 și 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, și al articolelor 47 și 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene”, menționează sursa citată.

Pe 30 mai 2023, miniștrii de externe ai UE au adoptat o hotărâre prin care Ilan Șor, Gheorghe Cavcaliuc, Marina Tauber, Vladimir Plahotniuc și Igor Chaika au fost sancționați pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a R. Moldova, în baza noului regim de sancțiuni al UE, creat la propunerea ministrului român de externe.

Deciziile privind măsurile restrictive includ interdicția de călătorie, înghețarea fondurilor și a resurselor economice, precum și interdicția de a pune fonduri și resurse economice la dispoziția persoanelor fizice și juridice, entităților sau organismelor responsabile de acțiuni sau politici care subminează sau amenință suveranitatea și independența R. Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consiliul UE #judecată #plangere #Vladimir Plahotniuc

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.