Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și activistul rus Alexei Navalnîi se află în cursa pentru Premiul Nobel pentru Pace din acest an, deși șansele lor sunt incerte din cauza războiului actual din Ucraina, relatează Sky News.

Decizia aparține Comitetului Nobel norvegian, format din cinci membri aleși de parlamentul norvegian.

Dintre cei 351 de nominalizați, Zelenski și Navalnîi sunt favoriți, dar experții sugerează că șansele lor sunt scăzute, mai ales că Zelenski este un lider din timpul războiului, iar accentul pus de comitet pe Rusia anul trecut afectează șansele ambilor bărbați.

Lista completă a candidaților rămâne secretă, dar printre numele dezvăluite se numără activista ecologistă Greta Thunberg, liderul opoziției ruse Vladimir Kara-Murza și protestatarul chinez Peng Lifa.

Laureatul nu primește doar o medalie și o diplomă, ci și 11 milioane de coroane suedeze (aproximativ 957.000 de euro).

Câștigătorul va fi anunțat oficial pe 6 octombrie, iar ceremonia este programată pentru 10 decembrie la Primăria din Oslo.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexei Navalnii #Premiul Nobel #Vladimir Zelenski

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.