Partidele politice, antrenate în alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent și-au ajustat în mare parte listele electorale conform prevederilor Codului electorală în privința respectării raportului de gen, fapt ce a dus la creșterea numărului femeilor, care candidează pentru un mandat de deputată. O analiză în acest sens a fost făcută de Centrul Parteneriat Pentru Dezvoltare (CPD).

Potrivit Centrului, sistemul de cotă dublă, cota de reprezentare de 40% și prevederi de poziționare pe liste a sporit șansele femeilor de a accede în organul legislativ. Analiza listelor preliminare de candidați pentru alegerile parlamentare anticipate arată că a crescut numărul femeilor candidate față de ultimele scrutine, ponderea totală fiind de 46,7%.

De asemenea, a crescut și numărul femeilor candidate plasate pe locurile eligibile pentru mandatul de deputat în Parlamentul, fiind de 42,7% de candidate în primii zece pe listă.

Precizăm că, partidele politice pot face modificări în listele candidați pe întreaga durata a campaniei electorale, dar nu mai târziu de 14 zile înainte de data alegerilor. Autorii raportului atenționează că experiența arată că cele mai importante modificări pe liste se fac pe ultima sută de metri.

„Concurenții care modifică lista de candidați după ce au fost înregistrați trebuie să fie obligați se conformeze prevederilor sistemului de plasament pe tot parcursul campaniei electorale. Conform datelor analizei preliminare a candidaților pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, prin prisma dimensiunii egalității de gen, putem spune ferm că toate eforturilor depuse în asigurarea șanselor egale pentru femei și bărbați în Parlament înregistrează primele rezultate prin introducerea prevederilor de plasament și respectarea cotei minime de gen de 40%”, se arată în document.

Amintim că, în scrutinul parlamentar vor concura 22 de partide politice și un candidat independent. Comisia Electorală Centrală a aprobat deja modelul buletinului de vot, care va avea o lungime de puțin peste 50 de cm.

Dragi cititori, scurt, clar și la subiect, vă invităm să vă abonați și la canalul nostru de Telegram! Vă punem la dispoziție știri de ultimă oră și sinteze scurte care însumează cele mai importante știri ale zilei. https://t.me/realitateamd.

#alegeri #CEC #femei #lista

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.