Ca să n-o mai lungim prea mult, vârsta la care suntem cei mai pregătiți să luăm cele mai bune decizii financiare e cea de 54 de ani. Cifra apare într-un studiu făcut anul trecut, coordonat de Rafal Chomik , economist australian la Centrul de excelență în cercetarea îmbătrânirii populației.

Potrivit acestuia, riscurile luării unor decizii proaste cresc odată cu vârsta, mai ales atunci când combinăm complexitatea în creștere a opțiunilor financiare (produse tot mai sofisticate) cu gradul scăzut de alfabetizare financiară.

În România, aproape o treime dintre cei chestionați în cadrul Eurobarometrului din iulie 2023 pe teme de bani, economii, investiții,au reușit să răspundă corect la o singură întrebare din cele 5 câte cuprindea chestionarul, scor mult inferior față de media Europeană.

În plus, arată studiul citat, îmbătrânirea aduce cu sine o degradare cognitivă (diferită de la om la om) care își pune amprenta pe capacitatea de evaluare corectă a riscurilor.

Educația financiară atinge vârful la 54 de ani și apoi scade

Peste jumătate dintre cei cu vârsta de peste 65 de ani, având cunoștințe financiare precare, iau decizii financiare în gospodăria lor, comparativ cu o treime la vârsta de 45-54 de ani.

În același timp, încredere în propriile judecăți legate de bani este cea mai mare la vârstele cele mai înaintate. Se estimează că peste 60 de ani mulți oameni suferă de o formă ușoră de deficiență cognitivă. Aceasta se manifestă prin probleme legate de memorie, limbaj sau gândire/ judecată.

Nu atât de serioase încât să nu poată face față unor probleme simple dar care, în cazul unor decizii financiare complexe, pot crea probleme.

Cei cu alfabetizare financiară scăzută își asumă mai puține riscuri și nu gândesc viitorul pe termen lung, ci doar pe termen scurt. De exemplu, la vârsta de 45-54 de ani, doar 18% gândesc le ce i-ar putea aștepta peste 5 ani, comparativ cu 35% în rândul grupului cu alfabetizare financiară ridicată. Altfel spus, oamenii cu o alfabetizare financiară precară sunt mai impulsivi și mai concentrați pe prezent.

Puțini oameni ne-educați financiar economisesc. La vârsta de 25-34 de ani, aproximativ un sfert economisește în mod regulat, comparativ cu 42% pentru grupul cu alfabetizare financiară mai solidă.

Interesant este că satisfacția pe care ți-o oferă banii crește odată cu vârsta, atât pentru cei care au cunoștințe financiare cât și pentru restul, iar diferența dintre tineri și seniori (în privința satisfacției financiare) este de aproape 15 puncte procentuale.

Peste 80% din cei cu vârsta de peste 75 de ani sunt încrezători în capacitatea lor de a lua decizii financiare, de a înțelege contractele financiare, mai arată studiul.

Încrederea excesivă în capacitatea de a gestiona banii este, de asemenea, evidentă, deși sarcinile financiare devin mai dificile odată cu vârsta. Combinate, lipsa educației financiare, creșterea încrederii în sine, responsabilități mai mari și îmbătrânirea cognitivă cresc probabilitatea ca deciziile luate să nu fie dintre cele mai bune.

Persoanele în vârstă tind să-și gestioneze cu mult mai multă pridență banii, iar unii continuă să economisească la pensie. Care ar putea fi motivele? Hazel Bateman și Jennifer Alonso-García de la CEPAR au căutat să înțeleagă puzzle-ul întrebând aproximativ 2.000 de persoane mai în vârstă oamenii din Australia și Europa :

Răspunsurile au fost:

Pentru bucuria de a avea la îndemână bani suficienți
Autonomie – independența financiară
Pentru a avea bani în caz că te îmbolnăvești. Iar senectutatea vine deseori la pachet cu diverse afecțiuni.

Luarea deciziilor financiare necesită o combinație de abilități care diferă în funcție de vârstă. Când ai 20 de ani ești bun în a absorbi informații și a face calcule. Sau, ceea ce se ceamă „inteligență fluidă”, însă nu ai foarte multă experiență de viață( „inteligență cristalizată”). Pe măsură ce înaintezi în vârstă, inteligența fluidă tinde să scadă, iar cea cristalizată să crească.

Sigur că putem face greșeli financiare la orice vârstă, dar studiile arată că cele mai puține greșeli sunt făcute la 54 de ani, arată studiul citat.

#bani #economie #studiu #vârsta

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.