Actualul secretar general adjunct al NATO Mircea Geoană este prima opţiune pentru alegerile prezidenţiale, din postura de candidat independent, având aproximativ un sfert din intenţiile de vot, relevă datele unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro.

În prima situaţie, Geoană ar fi votat de 25,3%, iar în cea de a doua, de 24,6%.

Mircea Geoană este urmat, în ordine, de Marcel Ciolacu, George Simion, Nicolae Ciucă, Diana Şoşoacă, Cătălin Drulă, Dacian Cioloş, Kelemen Hunor.

Sondajul a evaluat şi cinci variante pentru turul ll al alegerilor prezidenţiale, întrebarea adresată fiind: ”Dacă în turul II al alegerilor prezidenţiale din 2024 ar ajunge următorii, Dvs. pe care dintre ei l-aţi vota? (% dintre cei care au exprimat o optiune de vot)”.

Trei dintre variante iau în calcul un tur ll în care liderul AUR Geroge Simion i-ar avea drept contracandidaţi pe Mircea Geoană sau Marcel Ciolacu sau pe Nicolae Ciucă.

În varianta în care în turul ll ar ajunge Mircea Geoană şi George Simion, scorul ar fi în favoarea actualului secretarul general adjunct al NATO, respectiv 63,5% – 36,5%, fiind de altfel şi candidatul cel mai bine plasat în raport cu liderul AUR.

O ”finală” a cursei prezidenţiale care i-ar avea ca protagonişti pe Marcel Ciolacu şi George Simion ar avea scorul 58,8% – 41,2%.

Scorul cel mai strâns ar fi în cazul în care în turul al doilea funcţia prezidenţială ar fi disputată de Nicolae Ciucă şi George Simion, scorul fiind 52,2% – 47,8%, în favoarea liderului liberal.

Alte două variante sunt cele ale unui tur ll Emil Boc – Marcel Ciolacu, cu un rezultat foarte strâns în favoarea lui Boc, diferenţa fiind de sub un procent, 50,4% – 49,6% sau Mircea Geoană – Emil Boc, de această dată câştigător fiind dat Mircea Geoană, cu 59,9%- 40,1%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alegeri prezidentiale #Mircea Geoană #Romania #sondaj

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.