Refugiații din Ucraina se simt în siguranță în Republica Moldova, deoarece există mai multe mecanisme de protecție, inclusiv principiul nereturnării. Cu toate acestea, unii aleg să meargă spre alte țări europene, alții încă sunt în perioadă de tranziție și nu au luat o decizie: să plece sau să rămână. O spune șeful Inspectoratului General pentru Migrație (IGM), Mihai Vodă în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Protecția temporară pentru persoanele strămutate din Ucraina: progrese, provocări și perspective”, transmite IPN.

Potrivit lui, situația trebuie privită în ansamblu pentru că peste 100 000 de refugiați ucraineni au venit în Republica Moldova, dar nu toți au ales să rămână.

„Poate alege să se află până la 90 de zile. Dacă e să prezentăm în cifre, 24 000 au aplicat pentru protecție temporară, alții, aproximativ 7000, au obținut permis de ședere, alții 2400 au obținut cetățenia Republicii Moldova. Deci, nu putem privi doar sub prisma protecției temporare, pe lângă asta 700 și ceva de străini au solicitat azil și se află în procedura de azil”, a declarat Mihai Vodă.

Mihai Vodă spune că persoanele refugiate din Ucraina se simt în siguranță în Republica Moldova, deoarece de când a început războiul a fost asigurat principiul nereturnării.

„Deci, noi avem acord de readmisie, încheiat cu Ucraina, a persoanelor aflate în situație de ședere legală și atunci o bună parte din ei, într-adevăr, se încadrează sub acest acord, dar el nu este aplicabil atât timp cât noi vorbim despre principiul nereturnării și aici este categoric interzis de a îndepărta în țara de origine persoana a cărei viață este pusă în pericol”, a menționat Mihai Vodă.

El mai spune că, indiferent dacă persoana este cu statut legal sau fără el, atunci când este examinat un caz al unui cetățean străin, inclusiv, se analizează sub prisma principiului nereturnării.

„Dacă este posibil sau nu este posibil de a îndepărta un străin care se află în situația șederii ilegale. Scopul nostru nu este de a sancționa sau de a aplica returnarea. Scopul nostru este să le acordăm un statut juridic, ca persoanele să aibă acces la servicii și să devină de rând cu noi parte a societății. Cu noi să creștem pe diferite domenii, să creștem și economia țării și să se implice activ, fie ca muncitor, fii ca investitor, copiii să învețe de rând cu copiii cetățenilor Republicii Moldova. Să devină parte integră, inclusiv să studieze limba română pentru că este mai ușor să ai acces la servicii atunci când cunoști limba țării în care te afli”, a mai declarat Mihai Vodă.

Întrebat fiind despre riscurile la care se expune statul atunci când adăpostește străini pe teritoriul său, Mihai Vodă a explicat că riscurile sunt minimizate deoarece „atunci când începe călătoria unui străin în Republica Moldova, el trece câteva filtre. Primul filtru este atunci când trece de poliția de frontieră, și atunci sunt filtre de securitate prin care persoana este verificată. Al doilea filtru este la Inspectorat General pentru Migrație, atunci când persoana se adresează după un act de identitate. Noi avem mecanismele interne, inclusiv pentru protecție temporală, prin care persoana este verificată prin toate bazele de date, trece toate verificările”, spune Mihai Vodă.

El a declarat că există și cazuri de trecere ilegală, dar de fiecare dată sunt luate măsurile necesare pentru a identifica aceste persoane.

„Avem cazuri de trecere ilegală a frontierei de stat. Marea majoritate sunt bărbați care fug de a fi înrolați în armată. Și marea majoritate din ei ajung la noi. Ar fi un număr infim din cei care nu au fost depistați deodată, dar, iarăși, atunci când persoana intră în contact cu autoritățile statului, evident că este întrebat despre statut, despre intrare în țară și aici, oricum, intră în vizorul autorităților”, a mai spus el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dezbaterea publică cu genericul „Protecția temporară pentru persoanele strămutate din Ucraina: progrese, provocări și perspective” este organizată în cadrul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe” implementate de Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS), în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu suportul Fundației Soros Moldova.

#dezbatere #migranti #Moldova #Ucraina

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.