Refugiații din Ucraina se simt în siguranță în Republica Moldova, deoarece există mai multe mecanisme de protecție, inclusiv principiul nereturnării. Cu toate acestea, unii aleg să meargă spre alte țări europene, alții încă sunt în perioadă de tranziție și nu au luat o decizie: să plece sau să rămână. O spune șeful Inspectoratului General pentru Migrație (IGM), Mihai Vodă în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Protecția temporară pentru persoanele strămutate din Ucraina: progrese, provocări și perspective”, transmite IPN.

Potrivit lui, situația trebuie privită în ansamblu pentru că peste 100 000 de refugiați ucraineni au venit în Republica Moldova, dar nu toți au ales să rămână.

„Poate alege să se află până la 90 de zile. Dacă e să prezentăm în cifre, 24 000 au aplicat pentru protecție temporară, alții, aproximativ 7000, au obținut permis de ședere, alții 2400 au obținut cetățenia Republicii Moldova. Deci, nu putem privi doar sub prisma protecției temporare, pe lângă asta 700 și ceva de străini au solicitat azil și se află în procedura de azil”, a declarat Mihai Vodă.

Mihai Vodă spune că persoanele refugiate din Ucraina se simt în siguranță în Republica Moldova, deoarece de când a început războiul a fost asigurat principiul nereturnării.

„Deci, noi avem acord de readmisie, încheiat cu Ucraina, a persoanelor aflate în situație de ședere legală și atunci o bună parte din ei, într-adevăr, se încadrează sub acest acord, dar el nu este aplicabil atât timp cât noi vorbim despre principiul nereturnării și aici este categoric interzis de a îndepărta în țara de origine persoana a cărei viață este pusă în pericol”, a menționat Mihai Vodă.

El mai spune că, indiferent dacă persoana este cu statut legal sau fără el, atunci când este examinat un caz al unui cetățean străin, inclusiv, se analizează sub prisma principiului nereturnării.

„Dacă este posibil sau nu este posibil de a îndepărta un străin care se află în situația șederii ilegale. Scopul nostru nu este de a sancționa sau de a aplica returnarea. Scopul nostru este să le acordăm un statut juridic, ca persoanele să aibă acces la servicii și să devină de rând cu noi parte a societății. Cu noi să creștem pe diferite domenii, să creștem și economia țării și să se implice activ, fie ca muncitor, fii ca investitor, copiii să învețe de rând cu copiii cetățenilor Republicii Moldova. Să devină parte integră, inclusiv să studieze limba română pentru că este mai ușor să ai acces la servicii atunci când cunoști limba țării în care te afli”, a mai declarat Mihai Vodă.

Întrebat fiind despre riscurile la care se expune statul atunci când adăpostește străini pe teritoriul său, Mihai Vodă a explicat că riscurile sunt minimizate deoarece „atunci când începe călătoria unui străin în Republica Moldova, el trece câteva filtre. Primul filtru este atunci când trece de poliția de frontieră, și atunci sunt filtre de securitate prin care persoana este verificată. Al doilea filtru este la Inspectorat General pentru Migrație, atunci când persoana se adresează după un act de identitate. Noi avem mecanismele interne, inclusiv pentru protecție temporală, prin care persoana este verificată prin toate bazele de date, trece toate verificările”, spune Mihai Vodă.

El a declarat că există și cazuri de trecere ilegală, dar de fiecare dată sunt luate măsurile necesare pentru a identifica aceste persoane.

„Avem cazuri de trecere ilegală a frontierei de stat. Marea majoritate sunt bărbați care fug de a fi înrolați în armată. Și marea majoritate din ei ajung la noi. Ar fi un număr infim din cei care nu au fost depistați deodată, dar, iarăși, atunci când persoana intră în contact cu autoritățile statului, evident că este întrebat despre statut, despre intrare în țară și aici, oricum, intră în vizorul autorităților”, a mai spus el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dezbaterea publică cu genericul „Protecția temporară pentru persoanele strămutate din Ucraina: progrese, provocări și perspective” este organizată în cadrul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe” implementate de Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS), în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu suportul Fundației Soros Moldova.