Data de 3 octombrie este cunoscută, la nivel mondial, ca Ziua Unității Germane, aceasta fiind sărbătoarea națională a Republicii Federale Germania, care a fost adoptată după reunificarea politică, legislativă, teritorială și administrativă a Germaniei. Prima dată această zi a fost sărbătorită imediat după unirea celor două republici, la 3 octombrie 1990.

O altă posibilitate de a sărbători această reunificare ar fi fost ziua căderii Zidului Berlinului, 9 noiembrie 1989, care coincide cu fondarea primei republici germane reale, Republica de la Weimar, în 1918, precum și cu înfrângerea lui Hitler în prima încercare a sa de lovitură de stat – așa numitul puci al berii din 1923.

În același timp, tot la 9 noiembrie, în 1938, a avut loc și „Noaptea pogromului din noiembrie” al statului nazist îndreptat împotriva evreilor din Germania, cunoscută în germană și drept Reichskristallnacht. Totuși, ideea zilei căderii Zidului Berlinului a fost abandonată în favoarea zilei de 3 octombrie, aceasta fiind considerată mult mai neutră.

Înaintea reunificării celor două Germanii, în Germania de Vest, Ziua Unității Germane fusese sărbătorită în ziua de 17 iunie, ca un omagiu adus zilei revoltei muncitorilor est-germani din 1953 (în mare parte datorată înrăutățirii condițiilor de muncă prin creșterea numărului de ore, dar fără compensare materială). Această revoltă a fost înăbușită cu „ajutor” sovietic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Contribuțiile germane la cultura mondială sunt numeroase. Germania a fost locul de naștere al unor renumiți compozitori, precum Ludwig van Beethoven, Johann Sebastian Bach, Johannes Brahms și Richard Wagner, poeți ca Johann Wolfgang von Goethe și Friedrich Schiller, filosofi ca Immanuel Kant, Georg Hegel, Karl Marx sau Friedrich Nietzsche.

Industria germană este una dintre cele mai dezvoltate din lume. Germania exportă maşini și utilaje industriale, mijloace de transport, produse metalurgice, chimice și alimentare. Importă minereuri de fier, metale neferoase, petrol și produse petroliere, materii prime pentru industria textilă.

Conform informației prezentate de Agenția Servicii Publice, în prezent, în Republica Moldova activează 427 de întreprinderi cu capital german, investițiile însumând 773,353 mln de lei. După volumul capitalului investit, Republica Federală Germană se află pe locul 6 printre principalii investitori ai Republicii Moldova, iar după numărul întreprinderilor – pe locul 7. Printre cei mai mari investitori germani în Republica Moldova se numără: Südzucker, Dräxlmaier, Steinel Electronic, Gebauer & Griller, Kaufland ș.a.

Curiozități despre Germania:

în Germania există peste 1.000 de soiuri de cârnați. Se poate spune cu siguranță că germanii își iubesc cârnații.
Müller este cel mai popular nume de familie din Germania. Există peste 900.000 de persoane în Germania care împart acest nume de familie.
În Bavaria, o persoană bea în medie în jur de 150 de litri de bere pe an. Bavarezii consumă mai multă bere decât orice alt stat din Germania.
Catedrala din Köln este situată în Köln, Renania de Nord-Westfalia, Germania. Este cea mai mare biserică gotică din Europa de Nord.
În Germania, este considerat un instinct uman de bază să faci tot ce poți pentru a fi liber. Astfel, dacă un deținut încearcă să evadeze din închisoare, nu va primi pedepse suplimentare pentru actul în sine.
Germania găzduiește unele dintre cele mai superbe castele din lume. Există peste 20.000 de castele situate în Germania, așa că veți avea de unde alege atunci când vizitați.
În 1916, Germania a devenit prima țară care a adoptat ora de vară. Ei au declanșat o revoluție care a cuprins rapid Europa până când a ajuns în Statele Unite.

#cuiozități #Germania #Ziua Națională

Primarii din nordul țării au participat vineri, la Guvern, la prima rundă de consultări privind investițiile de care vor putea beneficia localitățile care aleg amalgamarea voluntară. Discuțiile au vizat modul în care vor fi acordate stimulentele financiare, pregătirea proiectelor și domeniile în care vor putea fi făcute investiții.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, le-au prezentat primarilor mecanismul prin care va fi acordat stimulentul destinat dezvoltării infrastructurii.

Acesta prevede 3.000 de lei pentru fiecare locuitor al localităților amalgamate. Banii vor fi gestionați de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale prin intermediul Agențiilor de Dezvoltare Regională, iar primele alocări sunt planificate pentru începutul anului 2027.

Primarii au discutat și despre proiectele care ar putea fi finanțate. Printre acestea se numără lucrări la drumurile locale, sisteme de alimentare cu apă și canalizare, iluminat public, eficiența energetică a clădirilor, dar și investiții în școli, instituții medicale, cultură, servicii sociale, gestionarea deșeurilor și amenajarea spațiilor publice.

Reprezentanții Guvernului le-au transmis primarilor că proiectele trebuie să pornească de la problemele reale ale oamenilor și să aducă beneficii cât mai multor locuitori. Autoritățile locale sunt îndemnate să discute cu cetățenii și să stabilească împreună prioritățile.

Alexei Buzua subliniat că pentru realizarea unor proiecte importante este nevoie de echipe bine pregătite în primării, proiecte bine elaborate și capacitate de cofinanțare și implementare.

„Unica noastră șansă să dezvoltăm localitățile noastre, să eliminăm inegalitățile, este să avem proiecte mari, iar proiectele mari vin acolo unde există capacități”, a declarat Buzu.

La rândul său, ministrul Vladimir Bolea a spus că investițiile vor fi orientate în special spre dezvoltarea drumurilor și extinderea sistemelor de apă și canalizare.

„Nu există sate importante și sate lipsite de importanță, toate sunt satele Republicii Moldova, în toate locuiesc cetățenii noștri”, a declarat ministrul.

Consultările vor continua și cu primarii din celelalte regiuni ale țării. Guvernul susține că întâlnirile vor permite autorităților locale să clarifice condițiile de finanțare și să pregătească din timp proiectele.

Pentru localitățile care aleg amalgamarea voluntară, Guvernul a anunțat un pachet de stimulente estimat la 6,5 miliarde de lei, care include sprijin pentru pregătirea procesului de amalgamare, dezvoltarea infrastructurii și consolidarea capacității administrative.