Eventuala aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană (UE) i-ar acorda Kievului dreptul de a primi 186 de miliarde de euro pe o perioadă de şapte ani, conform normelor bugetare actuale, relatează miercuri ziarul Financial Times (FT), citat de Bani.md.

FT a avut acces la un raport intern, care evaluează costurile unei posibile extinderi a blocului comunitar cu nouă ţări, între care şi Ucraina, şi subliniază că aceasta ar implica schimbări semnificative în repartizarea bugetului.

Posibila aderare a ţărilor respective – Ucraina, Republica Moldova, Georgia şi şase state din Balcanii de Vest – ar conduce la situaţia când „multe” ţări membre care primesc în prezent fonduri ar deveni pentru prima dată contribuabili neţi, în cazul în care normele actuale rămân neschimbate, potrivit documentului.

Costul adăugării acestora la bugetul existent sau la cadrul financiar multianual ar fi de aproximativ 256,8 miliarde de euro, estimează analiza, care indică faptul că bugetul total ar creşte cu 21%, ajungând la 1,47 trilioane de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe baza reglementărilor actuale, Ucraina ar fi îndreptăţită să primească 96,5 miliarde de euro în cadrul Politicii Agricole Comune a UE pe o perioadă de şapte ani, ceea ce ar duce la reducerea subvenţiilor agricole pentru membrii actuali cu aproape 20%, notează FT, potrivit documentului.

Ucraina s-ar califica, de asemenea, pentru plăţi de ordinul a 61 de miliarde de euro din fondul de coeziune, destinat îmbunătăţirii infrastructurii în cele mai sărace teritorii, ceea ce i-ar exclude pe beneficiarii actuali, cum ar fi Republica Cehă, Estonia, Lituania, Slovenia, Cipru şi Malta, conform raportului citat.

Până la sfârşitul acestui an, ţările UE trebuie să decidă în unanimitate dacă vor da undă verde începerii negocierilor de aderare cu Ucraina, Republica Moldova şi Georgia.

În cadrul unei reuniuni informale care va avea loc vineri în Granada, liderii UE ar urma să se pună de acord asupra unui plan de pregătire pentru o posibilă viitoare extindere a blocului comunitar.

#ajutor Ucraina #bani #UE

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.