Curs valutar
  • EUR
    20.1411
    -0.0631%
  • USD
    18.3744
    0.1965%
  • RUB
    0.2232
    0.4928%
  • RON
    3.7671
    -0.0345%
  • UAH
    0.4067
    0.5164%

Toate știrile

19 noiembrie 2026

Simbolurile tradiţionale, pe sticlele de vinuri locale. Ce semnifică “Spirala”, “Soarele” şi “Sfăditele”

06 Oct. 2023, 10:27
 // Categoria: Life // Autor:  Realitatea.md
06 Oct. 2023, 10:27 // Life //  Realitatea.md

Producătroii de vinuri pun preţ nu doar pe struguri şi vin, dar şi pe istoria şi cultura poporului nostru. Astfel că, unele dintre elementele tradiţionale, întâlnite pe covoarele şi portul popular, au fost atent selectate şi asociate cu istoria şi vinurile autohtone. “Mâini pe şolduri”, “Pieptenele”, “Spirala”, “Soarele” şi “Sfăditele” se regăsesc pe etichetele celor mai recente vinuri locale lansate de Castel Mimi. Despre semnificaţia ultimelor trei motive veţi afla în continuare.

 

Potrivit Stelei Moldovanu, expertă în simbolistică, care a acordat un interviu pentru realitatea.md, simbolurile tradiționale sunt semne universale, prezente în multe culturi ale lumii. Există semne care au apărut acum mii de ani, ca un mod de a exprima legătura omului cu natura și cu legile sale neschimbate. Printre cele mai populare, care se întânesc şi la noi, sunt “Rombul” şi “Spirala”, care au fost folosite peste tot în lume, nu doar în cultura românească.

 

“Spirala” este energia vieții. O vedem în multe reprezentări din natură: Galaxiile, vârtejul apei, este ceva ce pornește dintr-un punct și continuă la nesfârșit, vorbind despre evoluție și progres, dar și despre întoarcerea la sursa primordială a vieții. Datorită formei sale fără sfârșit, Spirala simbolizează nemurirea, infinitul”, spune Stela Moldovanu.

“Soarele”, un alt simbol care pe lângă lumină şi căldura pe care ne-o oferă zi de zi, mai semnifică şi viaţa.

“Fără el nu am putea exista, este începutul creației unei noi zile, unui nou drum. El este sursa, izvorul lumii. Soarele apune în fiecare seară pentru a răsări din nou a doua zi, ceea ce ne duce la ciclul permanent al universului: viață-moarte-regenerare”, susţine Moldovanu.

“Sfăditele” se regăseşte şi pe sticla de vin cu acelaşi nume, un vin roşu cupajat format din cele mai reprezentative soiuri de struguri din ţara noastră. Soiuri care, potrivit vinificatorilor, sunt greu de combinat în aceeaşi sticlă. Există şi o explicaţie pentru numele de pe etichetă…

“Acest simbol este de fapt un Yin Yang românesc, este ceea ce înseamnă unitatea contrariilor, adică a dualității vieții: noapte-zi, masculin-feminin, material-spiritual. Denumirea vine de la asociația cu două vecine care se sfădesc, se ceartă permanent, dar nici nu pot una fără alta”, a conchis Stela Moldovanu.

Reamintim că producătorul de vinuri Castel Mimi a lansat cinci vinuri din soiuri locale, pe ale căror etichete a imprimat simboluri tradiţionale, asociate cu istoria fiecărui vin. În cadrul proiectului a fost lansată şi Campania “Alege vinuri din soiuri autohtone”, prin care consumatorii sunt îndemnaţi să promoveze astfel cultura şi vinurile noastre locale.

Despre semnificaţia tuturor acestor cinci simboluri şi importanţa lor aflaţi din interviu:

Interviu cu Stela Moldovanu, despre simbolurile autentice întâlnite pe covoare şi cămăşi tradiţionale

Realitatea Live

19 Nov. 2026, 22:05
 // Categoria: Societate // Autor:  Ana Panaguța
19 Nov. 2026, 22:05 // Societate //  Ana Panaguța

Adăposturile care figurează în evidențele autorităților nu corespund toate condițiilor necesare pentru a fi folosite în situații de urgență. Unele sunt ocupate, iar altele nu asigură condiții adecvate de ventilație. Autoritățile pregătesc modificarea legislației și o nouă cartografiere a spațiilor care pot fi utilizate drept adăposturi. Despre acest lucru a declarat șeful Centrului Național de Management al Crizelor, Sergiu Diaconu, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Potrivit acestuia, locurile respective au fost incluse de-a lungul anilor în evidențele Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) și ale Ministerului Afacerilor Interne, însă nu toate mai pot fi utilizate în prezent.

„IGSU a făcut un efort anul acesta și a identificat câte dintre ele corespund, în realitate, titlului de adăpost. Unele nici nu au cum să fie folosite în acest scop, altele sunt ocupate. Trebuie să existe și condiții de aerisire, de circulație a aerului, pentru că, dacă într-un spațiu se adună mai mulți oameni și nu există ventilație, faci mai mult rău decât bine”, a explicat Diaconu.

Șeful Centrului Național de Management al Crizelor a menționat că, în prezent, responsabilitățile sunt împărțite între mai multe instituții. Primăriile și proprietarii spațiilor, majoritatea private, sunt responsabili de întreținerea acestora, în timp ce IGSU trebuie să le identifice și să le cartografieze.

Diaconu spune că această împărțire a responsabilităților a creat probleme și că autoritățile au început procesul de modificare a cadrului legal.

„Prima urgență este să facem claritate legislativă și o vom face destul de rapid. Se lucrează acum atât la lege, cât și la hotărârile de Guvern. Al doilea lucru este să facem o cartografiere corectă a locurilor care pot fi folosite”, a declarat oficialul.

Totodată, urmează să fie stabilite categoriile de adăposturi și să fie marcate corespunzător, astfel încât oamenii să le poată identifica în cazul unei situații de criză.

„Omul, chiar dacă se duce acum, nu găsește acest loc marcat”, a atras atenția Sergiu Diaconu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!