Bilanţul victimelor din Israel a crescut la 1.200 de morţi şi există 50 de ostatici confirmaţi sau persoane dispărute, transmite BBC. Din partea palestinienilor, ultimul bilanţ arată că 900 de oameni au murit în Gaza. Între timp, primele echipamente militare americane au sosit în Israel.

Bilanţul victimelor din Israel a crescut la 1.200 de morţi, a anunţat postul public de televiziune Kan. Victimele au fost în principal civili, a adăugat sursa citată. Forţele de Apărare ale Israelului au transmis că există 50 de ostatici confirmaţi sau persoane dispărute. Cea mai recentă actualizare din partea palestinienilor a fost că peste 900 de persoane au fost ucise în Gaza.

Echipamente militare americane sosesc în Israel

Primul avion cu echipamente militare americane a sosit recent la baza aeriană Nevatim din sudul Israelului, potrivit autorităţilor locale.

„Cooperarea dintre armatele noastre este o parte esenţială pentru asigurarea securităţii regionale şi a stabilităţii pe timp de război”, au transmis Forţele de Apărare ale Israelului, într-o declaraţie distribuită pe reţelele de socializare.

Grupul de atac USS Gerald R Ford a sosit, de asemenea, în estul Mediteranei. În SUA, preşedintele Joe Biden a descris atacul Hamas asupra Israelului ca fiind un „act de răutate absolută”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

A fost mai rău decât 11 septembrie

Consilierul principal al lui Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul trebuie să „răspundă cu forţă” la Hamas. Vorbind de la Ierusalim, Mark Regev, care a fost şi ambasadorul Israelului în Marea Britanie, a declarat că ţara este şocată şi că îşi doreşte o realitate mai stabilă în regiune.

„Hamas a început acest război. Noi îl vom termina şi îl vom termina în termenii noştri”, a declarat el pentru Mark Urban, editorul diplomatic al BBC Newsnight.

Premierul a comparat acest lucru cu atacurile din 11 septembrie din SUA. Dar dacă vă uitaţi la mărimea populaţiei israeliene şi o comparaţi cu cea a americanilor a fost mai rău decât 11 septembrie, a adăugat.

„Aş întreba alţi oameni, cetăţeni ai Marii Britanii, ai oricărei alte ţări, ce aţi face dacă 1.000 dintre oamenii voştri ar fi ucişi într-o singură zi. Dacă Israelul nu răspunde cu forţă, mă tem că lecţia va fi învăţată în toată această regiune – poţi lovi Israelul cu impunitate – nu este acceptabil”, a spus el.

בנוסף, תקפו המטוסים דירה מבצעית של פעיל חמאס במערך הנ”ט, תשתית המשמשת את אחד מבכירי הארגון ונכס אשר שימש את פעילי הארגון וממוקם בבניין רב קומות בשכונת אל פורקן>> pic.twitter.com/7RK1ku6PRx

— צבא ההגנה לישראל (@idfonline) October 10, 2023

#Gaza #Israel #morți

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.