Rusia a decis să reimpună restricții asupra mișcărilor de capital pentru a ține rubla sub control. Decretul semnat de președintele Vladimir Putin prevede o serie de restricții pentru firmele exportatoare. Numele acestora e ținut secret, transmit Reuters și Bloomberg.

Rubla s-a apreciat, joi, 12 octombrie curent, cu peste 3%, după ce autorităţile au anunţat că se reintroduc restricţiile asupra mişcărilor de capital pentru o serie de firme exportatoare.

Conform decretului semnat de preşedintele Vladimir Putin, 43 de exportatori ai ţării, inclusiv principalii producători de petrol, trebuie să vândă pe piaţa valutară internă sumele obţinute din exporturi, pentru a opri deprecierea rublei.

După invadarea Ucrainei de către Rusia, care a dus la deprecierea semnificativă a rublei, Moscova a impus cerinţe similare, dar apoi le-a ridicat când moneda naţională s-a redresat.

Inflație ridicată și sume mari de bani pentru sprijinirea invaziei

În ultimele luni, rubla s-a depreciat din nou, pe fondul inflaţiei ridicate, în contextul costurilor masive pentru finanţarea războiului din Ucraina. Banca Centrală a Rusiei a majorat de urgenţă rata dobânzii în august, apoi în septembrie, dar nu a reuşit să oprească declinul rublei. În 14 august, rubla s-a depreciat din nou, trecând de pragul de 100 de ruble pentru un dolar, pentru prima dată în ultimele 17 luni, pe fondul cererii solide de valută şi diminuării balanţei comerciale a Rusiei.

Joi dimineaţă, rubla s-a apreciat cu 3,1% în raport cu moneda americană, până la un curs de 97,14 ruble/dolar, după ce mai devreme atinsese 96,455, cel mai ridicat nivel din 27 septembrie.

„Principalul scop al acestor măsuri îl reprezintă crearea de condiţii pe termen lung pentru sporirea transparenţei şi predictibilităţii pe piaţa valutară şi reducerea speculaţiilor valutare”, a afirmat prim vicepremierul Andrey Belousov.

Companiile din Rusia, obligate să se conformeze

Autorităţile vor stabili volumele şi alte detalii ale mecanismului obligatoriu de vânzare, unele companii fiind obligate să raporteze autorităţilor tranzacţiile lor.

„Faptul că Guvernul şi Banca Centrală a Rusiei văd necesitatea unor achiziţii şi vânzări masive coordonate de valută sugerează deteriorarea pieţei valutare locale, care are prea puţine lichidităţi şi nu poate funcţiona fără reglementări. Probabil măsurile nu vor reduce presiunile pe termen lung, dar ar putea creşte furnizarea de valută în următoarea perioadă”, a apreciat Alexander Isakov, analist la Bloomberg Economics.

Executivul a luat în considerare reimpunerea restricţiilor asupra mişcărilor de capital în august, dar a revenit asupra deciziei după presiunile făcute de Banca Centrală a Rusiei.

#decret #deprecierea rublei #Rusia #Vladimir Putin

Rusia se pregăteşte pentru ca războiul din Ucraina să continue ani de zile, planificând cheltuieli de război record şi renunţând la planurile de reducere a bugetelor militare, scrie adevărul.ro.

Cheltuielile militare prevăzute pentru anul viitor, în valoare de 17,1 trilioane de ruble (205 miliarde de dolari), ar reprezenta o creştere anuală de peste 40% faţă de cheltuielile de apărare planificate pentru acest an – sumele totale reale rămân clasificate – şi o creştere de aproape 380% faţă de anul dinaintea începerii războiului. Oficialii prevăd doar o scădere uşoară, la 16,6 trilioane de ruble în 2028 şi la 16,3 trilioane de ruble în 2029.

Această traiectorie reprezintă o schimbare bruscă faţă de situaţia de acum un an, când Moscova intenţiona să modereze creşterea cheltuielilor militare, în încercarea de a reduce deficitul bugetar şi de a reface rezervele epuizate în timpul războiului.

În schimb, noul buget vine într-un moment în care negocierile mediate de SUA sunt în mare parte blocate, oficialii europeni avertizează din ce în ce mai des asupra atacurilor hibride dirijate de la Moscova, iar Rusia continuă să bombardeze oraşele şi infrastructura ucrainene.

„Putin ridică miza”, a declarat Kirill Rogov, directorul Re: Russia, un grup de cercetare cu sediul la Viena. El transmite mesajul că Rusia „va continua să investească în război, iar Europa trebuie să decidă dacă este pregătită să menţină acelaşi nivel de sprijin” pentru Ucraina, a explicat el. Schimbarea este deosebit de frapantă în comparaţie cu aşteptările de acum un an, când planul de cheltuieli alimentase speranţele că acest conflict s-ar putea încheia în cele din urmă, a mai spus Rogov.

Putin a subliniat cât de mult s-au schimbat lucrurile joi, când i-a acuzat pe oficialii europeni că agravează tensiunile cu Rusia şi se pregătesc pentru un potenţial conflict în a doua jumătate a acestui deceniu, făcând referire la exerciţiile militare din Marea Baltică şi la declaraţiile politicienilor occidentali cu privire la exclava baltică Kaliningrad. El a afirmat că Rusia nu are intenţia de a ataca Europa, dar a avertizat că orice atac direct asupra teritoriului rus ar forţa Moscova să ia în considerare utilizarea întregii game de arme de care dispune.

„Înţelegem că ne-am confrunta cu un adversar de două ori mai mare decât noi din punct de vedere al populaţiei, cu un potenţial economic şi militar semnificativ”, a spus Putin. „Nu dispunem de atâtea forţe şi mijloace pentru a contracara această ameninţare. Dar nimeni nu dispune de mijloacele de distrugere de care dispune Rusia astăzi”, a recunoscut el.