După începutul războiului din Ucraina, 21 de fragmente de drone și rachete au căzut accidental pe teritoriul a șase state. Publicația „Verstka” notează că numărul cel mai mare de incidente de acest gen s-a înregistrat în Republica Moldova.

Primul caz de cădere a unei rachete pe teritoriul Republicii Moldova a fost raportat pe 31 octombrie 2022, la Naslavcea. Au urmat trei situații când fragmente de rachetă erau găsite în raionul Briceni, apoi incidente similare au fost înregistrate la Chițcani, Fîrladeni și Gîsca. Pe lângă cele șapte incidente referitoare la identificarea fragmentelor de rachetă, autoritățile din Moldova au mai informat despre faptul că rachetele rusești au violat și au traversat spațiul aerian al Moldovei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe teritoriul României au fost găsite de șase ori rachete și drone: în mai 2022 în zona Sulina, în ianuarie 2023 – la Constanța, în septembrie au fost înregistrate trei cazuri de cădere a dronelor în județul Tulcea, iar în octombrie – în apropiere de Chilia.

În Polonia, resturi de rachetă au fost găsite de două ori. Trei incidente de acest gen au fost raportate în Bulgaria, iar două – în Belarus. De asemenea, o dronă a căzut și în Cruația, însă Kievul și Moscova pasează responsabilitatea una pe cealaltă pentru căderea ei, iar informații oficiale despre expertizele efectuate nu au fost făcute publice.

#căderi #incidente #Moldova #rachete #războiul din Ucraina

Rusia s-a retras oficial din Convenţia europeană pentru prevenirea torturii, Consiliul Europei precizând că prin aceasta se va pune capăt oricărei monitorizări independente a închisorilor ruseşti, relatează Digi24.

Astfel, comitetul european pentru prevenirea torturii nu mai poate verifica modul în care sunt trataţi deţinuţii în Rusia, notează sursa citată.

Moscova şi-a anunţat anul trecut intenţia de a se retrage din convenţie. Retragerea a intrat acum în vigoare.

Deşi Rusia a făcut parte din această convenţie încă de la sfârşitul anilor ’90, activiştii pentru drepturile omului au semnalat în mod constant că tortura şi tratamentele degradante sunt larg răspândite în secţiile de poliţie şi în centrele de detenţie din Rusia. De asemenea, aproape toţi prizonierii de război ucraineni eliberaţi în cadrul unor schimburi de prizonieri au relatat că au fost supuşi torturii în Rusia.

Comitetul a vizitat 450 de centre de detenţie în cadrul a 30 de misiuni între anii 1998 şi 2021. Cu toate acestea, comitetul a precizat că Rusia a fost singura ţară care aproape de fiecare dată nu a permis publicarea ulterioară a rapoartelor privind aceste vizite. Potrivit comitetului, au fost publicat rapoarte doar pentru patru dintre vizitele în Rusia.

După declanşarea războiului Rusiei în Ucraina, comitetul a anunţat că nu i s-a mai permis să efectueze nicio vizită.

Organismul a menţionat că a primit în mod repetat sesizări privind acte de tortură şi abuzuri în Rusia, precum şi în zonele din Ucraina aflate sub ocupaţie rusă.

Moscova şi-a justificat retragerea din convenţie afirmând că nu mai poate participa la comitetul pentru prevenirea torturii.