Curtea Constituţională a Georgiei a autorizat luni declanşarea unei proceduri de destituire împotriva preşedintei prooccidentale Salome Zurabişvili, după ce o declarase vinovată de încălcarea Constituţiei, informează AFP. Potrivit președintelui Curții, în timpul unor vizite de lucru externe din august și septembrie, Zurabișvili a „exercitat o putere de reprezentare în domeniul politiciii externe fără acordul guvernului” și astfel a încălcat Constituția țării.
Pe 31 august, pe 1 şi 6 septembrie 2023, în timpul unor vizite de lucru în străinătate, preşedinta georgiană Salome Zurabişvili a exercitat o putere de reprezentare în domeniul politicii externe fără acordul guvernului, încălcând astfel Constituţia”, a declarat preşedintele Curţii Constituţionale, Merab Turava.
Pentru ca preşedinta Georgiei să fie destituită, este necesar ca Parlamentul georgian să voteze în favoarea destituirii cu o majoritate de două treimi, adică 100 de deputaţi din cei 150. Însă, Visul Georgian, partidul aflat la putere, dispune în prezent de 90 de mandate şi va trebui să convingă zece deputaţi din opoziţie, ceea ce are puţine şanse să reuşească, potrivit observatorilor.
Partidul aflat la putere a demarat la începutul lui septembrie o procedură de destituire a preşedintei Salome Zurabişvili, foarte critică la adresa guvernului ţării sale, provocând o nouă criză politică în această ţară, cu relaţii complexe cu Moscova.
Este pentru prima dată când un partid aflat la putere angajează o astfel de procedură de destituire în această fostă republică sovietică cu circa patru milioane de locuitori. Partidul puterii i-a interzis lui Salome Zurabişvili inclusiv să se deplaseze în viitorul apropiat în zece ţări, printre care Ucraina, dar, în pofida acestei interdicţii, prima femeie preşedinte al Georgiei a făcut o deplasare în Germania.
Deputaţii ar urma să se reunească pentru a vota „în timpul săptămânii”, a precizat luni preşedintele parlamentului, Şalva Papuaşvili, potrivit Agerpres.
În timp ce relaţiile dintre Moscova şi Tbilisi erau foarte dificile după orientarea pro-UE şi pro-NATO fixată în 2004 şi cu atât mai mult în urma unei intervenţii militare ruse în 2008, urmată de recunoaşterea de către Moscova a două regiuni separatiste georgiene, guvernul prim-ministrului Irakli Garibaşvili a întreprins anul trecut o apropiere de Rusia.
Această politică suscită îngrijorare în rândul unei părţi a societăţii care se teme de o derivă autoritară şi dezaprobare din partea preşedintei Salome Zurabişvili, care vede viitorul ţării sale doar în Uniunea Europeană.
