Agenția Proprietății Publice (APP) transmite 672,4 hectare de teren combinatului de vinuri Cricova. Astfel, întreprinderea va gestiona de două ori mai multă suprafață.

„Astăzi, asistăm la o abordare inovativă în ceea ce privește administrarea terenurilor statului. Vinificația este ambasadorul Republicii Moldova, care aduce 3 % din PIB-ul țării, având un potențial mare de creștere. Vinurile de calitate se datorează podgoriilor îngrijite corespunzător, cu tehnologii avansate. Cricova este obiect al patrimoniului cultural-național al Republicii Moldova, este bogăția țării, iar Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare este mândru de implicarea colegilor și de reușita exercițiului de transmitere a terenului”, a declarat ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Teritoriul preluat de către combinat a aparținut anterior întreprinderii de stat „Stațiunea Didactico-Experimentală Stăuceni”. Deși plantațiile au fost abandonate, viticultorii intenționează să le restabilească. Totodată, suburbiile capitalei ar urma să deveni locuri impresionante de vizitat, datorită ansamblului peisagistic, iar astfel, va crește activitatea turistică a regiunii, conform Ministerului Agriculturii.

Combinatul de Vinuri „Cricova” este considerat lider în vinificație atât pe plan național, cât și internațional, punctează Ministerul Agriculturii.

Vlada Ciorici, stagiară

#APP #Cricova #Ministerul Agriculturii #suprafață #vie

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.