Secretarul general al ONU Antonio Guterres a denunţat marţi ”încălcări clare” ale dreptului umanitar în Fâşia Gaza şi a cerut un ”armistiţiu umanitar imediat”, într-un Consiliul de Securitate al ONU divizat în continuare, în a 18-a zi Războiului dintre Israel şi Hamas, relatează AFP.

Aceste declaraţii ale lui Antonio Guterres au înfuriat Israelul, care-l acuză că nu înţelege atacul sângeros al Hamas de la 7 octombrie, în timp ce reprezentantul palestinian denunţa o lipsă de acţiune ”de neiertat” a Consiliului de Securitate al ONU, care a scos la lumina zilei, în ultimele săptămâni, disensiunile din interiorul acestuia în conflictul israeliano-palestinian.

”Sunt profund îngrijorat de încălcîrile clare ale dreptului internaţional umanitar pe care le vedem în Fâşia Gaza. Să fim clari: nicio parte la un conflict armat nu este deasupra dreptului umanitar internţaional”, a declarat secretarul general al ONU.

UN Secretary General Antonio Guterres at UNSC:

„It is important to also recognise the attack by Hamas did not happen in a vacuum.

The Palestinian people have been subjected to 56 years of Israeli occupation

Their people displaced
Their homes demolished.
Their hopes for a… pic.twitter.com/aFNa9X2Uvr

— Globe Eye News (@GlobeEyeNews) October 24, 2023

”Pentru a alina această suferinţă uriaşă, facilitarea unui ajutor înr-un mod mai sigur şi facilitarea eliberării ostaticilor, îmi repet apelul la un armistiţiu umanitar imediat”, a spus Antonio Guterres în faţa miniştrilor şi diplomaţilor a zeci de ţări reunite într-o sală a Consiliului rareori atât de înţesată.

Ajutoare intrnaţionale au început să sosească ”cu pipeta”, începând de sâmbătă, prin Egipt, însă într-o cantitate foarte insuficientă, în acest mic teritoriu sărac, bombardat de Israel în urma atacului sângeros al Hamasului de la 7 octombrie.

Peste 1.400 de persoane au fost ucise în Israel în atacul de la 7 octombrie, majoriatea civili, masacrate de Hamas în acea zi, iar autorităţile locale au înregistrat aproximativ 220 de ostatici israelieni, srăini sau cu dublă cetăţenie.

Hamasul, care deţine controlul în Fâşia Gaza, a anunţat marţi un nou bilanţ global de peste 5.791 de morţi – inclusiv 2.360 de copii – de la începutul războiului.

Un preludiu al unei eventuale incursiuni terestre a armatei israeliene, Israelul şi-a intensificat în ultimele zile atacurile aeriene asupra acestui teritoriu de 362 de kilometri pătraţi, în care se înghesuie 2,4 milioane de palestinieni.

”Amploarea distrugerilor ridică întrebări despre posibilitatea ca populaţia să se poată întoarce acasă într-o bună zi”, a denunţat reprezentanta Biroului ONU al Afacerilor Umanitare (OCHA) Lynn Hastings.

#ajutor #Gaza

Suedezii sunt chemați duminică la urne pentru alegeri parlamentare considerate un test privind posibila intrare a extremei drepte în guvern, relatează știrileprtv.ro.

Secțiile de vot s-au deschis la ora 06:00 GMT (9:00, ora Moldovei) și se vor închide la ora 18:00 GMT (21:00, ora României).

Incertitudinea planează asupra rezultatului scrutinului, în condițiile în care diferența s-a redus între blocul de centru-stânga, considerat învingător acum câteva săptămâni, și dreapta aflată la putere, aliată cu Democrații din Suedia, o formațiune antiimigrație cu rădăcini în mișcarea neonazistă.

Sondajele de opinie arată că alianța de opoziție de centru-stânga se află ușor în frunte, Magdalena Andersson, din partea Social-Democraților, fiind favorită pentru a deveni din nou prim-ministru după patru ani petrecuți în opoziție, însă avantajul blocului său s-a redus considerabil în ultimele zile ale campaniei.

În căutarea unui al doilea mandat consecutiv, la rândul său, prim-ministrul Ulf Kristersson, liderul Partidului Moderaților (conservator), a promis să ofere portofolii ministeriale partidului lui Jimmie Akesson, care, de la alegerile parlamentare din 2022 și după ce a obținut un scor de peste 20%, a susținut până acum guvernul în Parlament fără a face parte din executiv.

„Am convenit să facem campanie pe baza unui program care vizează formarea unui guvern de majoritate comun, pe care eu îl voi conduce”, a explicat Ulf Kristersson la sfârșitul lunii august pentru Reuters.

Prim-ministrul în exercițiu afirmă că prin cooperarea sa cu Partidul Democraților, începând din 2022, Suedia a putut să înregistreze o creștere economică puternică, să scadă prețurile la energie și alimente, să reducă violența bandelor și să aducă numărul solicitanților de azil la un nivel istoric scăzut.

În ultimii patru ani, guvernul a eliminat statutul de rezident permanent pentru refugiați, care pot fi acum expulzați pentru „comportament necorespunzător”, și a înăsprit condițiile de acordare a ajutoarelor sociale.

Numărul solicitanților de azil a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii patruzeci de ani, dar, deși Ulf Kristersson dorește acum să se concentreze pe politica de integrare, Partidul Democraților din Suedia (SD) vrea să meargă mai departe.

„În Suedia se aplică cultura suedeză, limba suedeză, legile suedeze, normele suedeze, morala suedeză și tradițiile suedeze”, insistă deputatul SD Mattias Karlsson, apropiat al lui Jimmie Akesson. „Dacă nu poți să accepți asta, trebuie să-ți găsești un alt loc unde să trăiești”, spune el.

Alegerile suedeze au loc la câteva zile după ce partidul extremist german „Alternative für Deutschland” (AfD) a obținut primul loc în cadrul unor alegeri regionale și în contextul în care Marine Le Pen conduce în sondajele pentru alegerile prezidențiale din Franța de anul viitor.

Normalizare sau schimbare radicală?

Pentru unii analiști, intrarea în guvern a partidului de extremă dreaptă, care și-a prezentat anul trecut scuze oficiale pentru legăturile sale istorice cu nazismul și antisemitismul, ar confirma succesul procesului de „de-demonizare” condus de Jimmie Akesson.

„Aceste alegeri sunt un referendum în privința Partidului Democraților din Suedia, pentru a afla dacă vom continua sau nu să ne îndreptăm pe o pantă de extremă dreaptă”, estimează comentatorul politic Jan Guillou.

Măsuri pe care mulți suedezi le-ar fi considerat acum zece ani ca o respingere a valorilor progresiste ale țării au fost acceptate acum de o mare parte a spectrului politic, în special înăsprirea politicii în materie de imigrație.

Dreapta și stânga converg asupra unor puncte esențiale în ochii alegătorilor, precum consolidarea sistemului de protecție socială, continuarea sprijinului acordat Ucrainei, reînarmarea țării sau măsurile în favoarea puterii de cumpărare.

„Cred că veți asista la o normalizare treptată a Democraților din Suedia”, afirmă Lars Tragardh, un istoric care a supervizat publicarea, anul trecut, de către guvern, a unei liste ce cuprindea valorile patrimoniului cultural suedez, considerată de detractorii săi ca fiind prea restrictivă și exclusivistă.

Opoziția denunță, dimpotrivă, riscul ca Suedia să-și schimbe fața.

„Dacă Democrații din Suedia ar intra în guvern, acest lucru ar avea un impact extrem de negativ asupra idealurilor progresiste ale țării noastre”, se teme Birgitta Ohlsson, ministrul afacerilor europene între 2010 și 2014, în prezent deputată a Partidului de Centru, una dintre cele patru formațiuni ale blocului de centru-stânga. „Am observat deja efectele atunci când se aflau în afara guvernului, iar acum ar fi de zece ori mai rău”, crede ea.

Într-un mesaj de campanie publicat pe rețelele sociale, șefa blocului de stânga, fostul prim-ministru social-democrat Magdalena Andersson, crede că alegerea alegătorilor nu se va referi la numirea lui Ulf Kristersson în funcția de prim-ministru, ci la faptul dacă Democrații din Suedia vor modela politica țării în materie de apărare, educație, cultură și finanțe. „Ar fi o Suedie cu totul diferită”, a avertizat ea.

În cazul unei victorii, Magdalena Andersson va trebui să facă față unei provocări majore: formarea unei coaliții stabile între partidul său, Verzii, Partidul de Stânga și Partidul de Centru. Deși cele patru partide sunt, în general, de acord asupra mai multor aspecte, precum creșterea prestațiilor sociale și a cheltuielilor publice, ele au opinii divergente cu privire la alte chestiuni cheie, cum ar fi impozitarea miliardarilor sau construirea de noi centrale nucleare, iar Partidul de Centru refuză să facă parte din același guvern cu Partidul de Stânga.