Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a sugerat că legislatorii ucraineni și moldoveni ar putea participa la reuniunile PE în calitate de „observatori”, în timp ce cele două țări așteaptă aderarea oficială la Uniunea Europeană, potrivit Politico.

UE a desemnat anul trecut Ucraina și Moldova drept țări candidate oficiale, la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina. De atunci, Metsola a cerut cu insistență ca negocierile oficiale de aderare să înceapă în acest an.

Liderii UE urmează să decidă dacă vor deschide oficial negocierile de aderare a Ucrainei și a Republicii Moldova în cadrul unui summit din decembrie, după ce vor analiza un raport foarte așteptat al Comisiei Europene, care va oferi o actualizare a situației tuturor țărilor care încă așteaptă în antecamera UE.

„Nu faceți nicio greșeală: Din punct de vedere politic, dacă o țară privește spre Europa, atunci Europa ar trebui să își deschidă larg ușile”, a declarat Metsola pentru POLITICO într-un interviu acordat în biroul său de la etajul nouă al Parlamentului de la Bruxelles.

Politicianul de centru-dreapta a sugerat că o serie de avantaje ar putea fi oferite țărilor aflate în pragul aderării, de la avantaje pe piața unică până la implicarea în programul Erasmus pentru tineret.

„Putem merge chiar mai departe, având membri observatori în acest Parlament – acestea sunt lucruri care contează pentru un popor”, a spus ea. „Depinde de ce se va întâmpla în decembrie”.

În ceea ce privește potențialii membri observatori ai Parlamentului European, ea a spus că va trebui să țină legătura cu grupurile politice ale Parlamentului și să ia în considerare posibilitatea de a face aceeași ofertă celor șase țări candidate din Balcanii de Vest care așteaptă, de asemenea, să adere la UE.

Eurodeputații observatori pentru Ucraina și Moldova nu ar avea drept de vot și ar fi nominalizați și nu aleși, dar ar avea locuri în cadrul instituției, care, în orice caz, va crește de la 705 la 720 de membri după alegerile europene din iunie 2024. „Va trebui să vedem când se va întâmpla acest lucru, în ce moment devin ei eligibili pentru asta”, a spus Metsola.

Conform regulilor Parlamentului, doar atunci când un tratat de aderare formal este semnat, deputații observatori își pot ocupa locurile, ceea ce înseamnă că acest lucru ar putea fi încă la câțiva ani distanță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare la UE #deputati #observatori #Roberta Metsola

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.