Bulgaria a aprobat miercuri, 25 octombrie curent, construcția primelor sale două reactoare nucleare americane, îndepărtându-se și mai mult de Rusia, de care țara era puternic dependentă din punct de vedere energetic înainte de invazia rusă în Ucraina.

Acestea vor fi de tip AP1000, o tehnologie dezvoltată de compania americană Westinghouse, potrivit unui comunicat de presă al guvernului.

Aceste două reactoare, cu o putere combinată de 2.300 de megawați (MW), vor fi construite pe situl nuclear de la Kozlodui (în nordul țării, lângă granița cu România), „primul până în 2033, iar al doilea doi sau trei ani mai târziu”, a declarat premierul Nikolay Denkov.

Centrala dispune în prezent de două unități rusești, numerele 5 și 6, de tip VVER, fiecare cu o capacitate de 1.000 de megawați. Acestea au o licență până în 2027 și 2029, care poate fi reînnoită, și furnizează peste o treime din energia țării.

Cele mai vechi patru reactoare au fost închise din motive de siguranță înainte ca Bulgaria să adere la UE în 2007.

Miercuri, guvernul a acordat o tranșă de 500 de milioane de leva (250 de milioane de euro) pentru demararea proiectului. Noile reactoare sunt destinate să înlocuiască centralele pe cărbune care urmează să se închidă până în 2038, în conformitate cu angajamentele luate de guvern sub presiunea Bruxelles-ului de a se retrage din această industrie poluantă.

Un alt proiect de centrală nucleară pe Dunăre, la Belene, la vest de Kozlodoui, a fost abandonat definitiv în 2021 din cauza unor probleme de costuri și rentabilitate, chiar dacă două reactoare fuseseră deja livrate de Moscova.

Bulgaria, care era aproape în întregime dependentă de Moscova pentru energie înainte de conflictul din Ucraina, și-a intensificat în ultimele luni strategia de diversificare a resurselor.

În acest sens, la jumătatea lunii octombrie, Sofia a introdus o taxă excepțională pe gazul rusesc care trece pe teritoriul său în drum spre Ungaria și Serbia, spre nemulțumirea acestor două țări.

Potrivit guvernului, această măsură este menită să „reducă profiturile” gigantului rus Gazprom, „și, prin urmare, banii care intră în visteria Kremlinului pentru a finanța războiul din Ucraina”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bulgaria #granita #reactoare nucleare #Romania

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.