A nins cu ploaie la Moscova și în suburbii. Dimineața, câteva zeci de zboruri au fost reținute sau anulate pe aeroporturile capitalei Rusiei. La fel, mai multe mașini s-au ciocnit în sudul Moscovei din cauza condițiilor dificile de trafic. Vineri, 27 octombrie curent, meteorologii locali au avertizat că precipitațiile vor fi abundente până la sfârșitul lunii. Se așteaptă ca înălțimea zăpezii să fie de până la 10 cm.

Accidentul în lanț a avut loc în zona 7с3 de pe strada 2 Mashinostroeniya, Moscova. Peste zece mașini s-au ciocnit în districtul Yuzhnoportovy din cauza carosabilului alunecos. Două persoane au fost internate în spital, una dintre ele a fost diagnosticată cu o leziune cerebrală.

Cu o zi înainte, autoritățile de la Moscova au avertizat că în noaptea de 27 octombrie și în timpul zilei de 27 octombrie ar putea cădea până la 10 cm de zăpadă, fiind așteptat și viscol. Totuși, la începutul lunii noiembrie „acești 10 cm vor dispărea”.

Până atunci însă 39 de zboruri au fost reținute sau anulate la Moscova. Pe aeroporturile din Moscova Vnukovo, Domodedovo și Sheremetyevo, de la ora 8:00, 31 de zboruri au fost reținute, alte opt au fost anulate.

Cea mai dificilă situație este la Domodedovo, unde 16 avioane au fost reținute la sol și șase zboruri au fost anulate. Opt zboruri au fost reținute și două au fost anulate la Vnukovo; șapte zboruri așteaptă permisiunea pentru a decolare la Sheremetyevo.

Vremea rea se va instala în ultimele zile ale lunii octombrie în 16 regiuni rusești. Sunt așteptate vânturi puternice și precipitații în regiunile Kemerovo, Kurgan, Sverdlovsk, Tyumen, Magadan, Chelyabinsk și Kaliningrad, teritoriile Altai, Khabarovsk și Krasnoyarsk, Altai , Tuva, Khakassia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Aeroport #moscova #prima ninsoare #zboruri

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie, scrie bani.md.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.