Expertul chinez în Covid Wu Zunyou, care s-a aflat în prima linie în timpul epidemiei, a murit vineri, 27 octombrie curent, la vârsta de 60 de ani, a anunțat Centrul chinez pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC).

Wu Zunyou a murit la Beijing „în urma unui tratament medical nereușit pentru o boală”, a precizat CDC într-un comunicat publicat pe site-ul său.

Mai multe media de stat, citând surse din cadrul CDC, au relatat că ar fi fost vorba despre cancer pancreatic.

În conformitate cu dorința lui Wu Zunyou, care solicitase o înmormântare privată, nu va avea loc o ceremonie publică, a precizat CDC.

Wu Zunyou a apărut în mod regulat în public pentru a justifica măsurile draconice ale Beijingului în ceea ce privește izolarea, testele în masă și carantina.

Aceste măsuri au ajutat inițial la oprirea răspândirii Covid-19, dar au cedat sub presiunea noilor variante care se răspândeau rapid.

Ele au fost abolite la sfârșitul anului 2022, după proteste în masă care au pus la încercare controlul președintelui Xi Jinping asupra puterii, declanșând un torent de infecții în întreaga țară.

Născut în 1963, Wu Zunyou a lucrat într-un centru de prevenire a bolilor din provincia sa natală Anhui înainte de a obține un doctorat în boli infecțioase la Universitatea din California (UCLA), în Statele Unite.

Wu Zunyou s-a alăturat CDC din China în 2005, unde activitatea sa renumită în domeniul prevenirii SIDA i-a permis să devină expertul organizației în domeniul bolilor infecțioase.

El a fost invitat regulat la televiziunea de stat începând cu anul 2020, când China a introdus politica „zero covid”.

Wu Zunyou purta adesea un costum gri simplu și ochelari și vorbea cu sobrietate despre necesitatea de a controla virusul mortal.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#china #Covid #Wu Zunyou

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.