Modificări structurale în cadrul Procuraturii Generale. Mai multe secții ale instituției au fost transferate în subordinea altor direcții, altele au fost comasate, iar unele funcții au fost reduse.

Despre asta anunță reprezentanții Consiliului Superior al Procurorilor, instituție care a dat aviz pozitiv în urma demersului Procurorului General, Alexandr Stoianoglo.

Viziunile de modificare includ următoarele remanieri structurale:

transferarea Secției asistență juridică internațională ca subdiviziune a Direcției urmărire penală și criminalistică;
transferarea Secției protocol, cooperare internațională și integrare europeană ca subdiviziune în subordinea Procurorului General;
excluderea din organigrama Procuraturii Generale a subdiviziunii Direcția cooperare internațională și integrare europeană;
fuzionarea prin contopire a Secției politici, reforme și management al proiectelor și a Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății și instituirea unei subdiviziuni noi – Secția elaborări normative și politici instituționale în cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății;
reducerea a două funcții de procuror pentru misiuni speciale;
instituirea Secției cauze excepționale ca subdiviziune în subordinea Procurorului General din contul reducerii din organigrama Procuraturii Generale a două funcții de procuror pentru misiuni speciale, a unei funcții de procuror-șef Direcție, a unei funcții de procuror-șef Secție, a unei unități de consultant al și a unei unități de specialist principal.

La adoptarea deciziei, membrii Consiliului Superior al Procurorilor au analizat prevederile cadrului normativ relevant, au pus în discuție eficiența modificărilor propuse în raport cu necesitățile funcționale din activitatea Procuraturii Generale și au evaluat incidența garanțiilor juridice pentru angajații vizați de aceste proceduri, concluzionându-se că soluțiile privind remanierile propuse au fost argumentate obiectiv și sunt rezonabile, se arată în comunicat.

„Pentru a asigura informarea obiectivă a societății despre aceste procese instituționale, care au fost anterior mediatizate în spațiul public, menționăm că remanierile de referință sunt de natură managerială, includ mai multe subdiviziuni din cadrul Procuraturii Generale și fac parte dintr-o viziune de ansamblu asupra funcționării instituției. În această ordine de idei notăm că sunt lipsite de temei și conținut insinuările ce inoculează ideea că modificările de personal ar avea conotații subiective”, anunță CSP.

Hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor se adoptă cu majoritatea voturilor membrilor prezenți la ședință și pot fi contestate în temeiul art.191 din Codul administrativ, la Curtea de Apel Chișinău, în termen de 30 de zile de la comunicarea sau notificarea acestora.

#CSP #modificari #PG #remanieri

Rujeola continuă să reprezinte o amenințare, iar scăderea acoperirii vaccinale crește riscul apariției unor noi focare. În 2024, în Regiunea Europeană au fost raportate 127.350 de cazuri de rujeolă, de două ori mai multe decât în 2023 și cel mai mare număr înregistrat din 1997, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății și UNICEF.

Republica Moldova s-a confruntat, la rândul său, cu focare de rujeolă. În 2018, după o perioadă în care acoperirea vaccinală a scăzut, în țară au fost raportate 340 de cazuri. Specialiștii atrag atenția că menținerea unei rate ridicate de vaccinare este esențială pentru prevenirea răspândirii bolii și protejarea copiilor.

„Odată cu dezvoltarea internetului și a rețelelor sociale au început să se intensifice mișcările antivacciniste care promovau tot felul de falsuri, pentru ca oamenii să refuze vaccinarea. Consecințele au fost grave: s-a redus numărul copiilor vaccinați și s-a ridicat valul epidemic al cazurilor de rujeolă”, a declarat Angela Paraschiv, secretară de stat la Ministerul Sănătății.

În acest context, Ministerul Sănătății și UNICEF au realizat documentarul „Calea spre un viitor mai sigur: fără rujeolă, fără rubeolă, fără oreion”, în care medici și specialiști în sănătate publică explică riscurile celor trei boli și răspund celor mai frecvente întrebări și temeri ale părinților despre vaccinarea ROR.

Rujeola, rubeola și oreionul pot provoca complicații grave. În cazul oreionului, la băieți poate apărea orhita urliană, o inflamație a testiculelor care, în cazurile severe, poate afecta funcția reproductivă.

„Vaccinarea este un gest simplu care protejează nu doar copilăria, dar și șansa adultului de a avea o familie și urmași”, susține Iurie Arian, medic urolog-androlog, specialist în tratamentul infertilității la bărbați.

Rubeola este deosebit de periculoasă în timpul sarcinii. Infecția poate provoca pierderea sarcinii sau sindromul rubeolic congenital, asociat cu afectarea inimii, ochilor, auzului și sistemului nervos al copilului.

În Republica Moldova, imunizarea împotriva rubeolei a avut rezultate importante. Dacă în perioada 1995–2012 au fost înregistrate aproape 28.000 de cazuri, după introducerea vaccinării în 2002 numărul acestora a fost redus la zero. La nivel global, cazurile raportate de rubeolă au scăzut cu 97% între 2000 și 2022.

În cazul oreionului, imunizarea a fost introdusă în Republica Moldova în 1982, iar din 2002 este utilizată schema cu două doze de vaccin combinat ROR, împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei. Aceasta a contribuit la reducerea cu peste 97% a nivelului de îmbolnăviri până în 2006.

Datele din 2024 arată însă că acoperirea vaccinală rămâne sub nivelul recomandat în unele grupe de vârstă. Aceasta a fost de 83,9% la copiii de un an, 93,1% la cei de 6–7 ani și 93,5% la cei de 15 ani.

Specialiștii spun că este necesară o acoperire vaccinală de peste 95% pentru a limita răspândirea bolilor și pentru a proteja inclusiv copiii care nu pot fi imunizați din motive medicale.

Vaccinul ROR este oferit gratuit în Republica Moldova. Prima doză este administrată la vârsta de 12 luni, urmată de rapeluri la 6–7 ani și la 15–16 ani, conform schemei naționale de imunizare.

Documentarul „Calea spre un viitor mai sigur: fără rujeolă, fără rubeolă, fără oreion” este realizat de Ministerul Sănătății și UNICEF, în parteneriat cu Agenția Națională pentru Sănătate Publică și Organizația Mondială a Sănătății, cu suportul Guvernului Marii Britanii.