Franța dă în judecată Comisia Europeană în legătură cu preponderența limbii engleze la angajarea în instituțiile Uniunii Europene, Parisul arătându-se pregătit să se lupte pentru a apăra “limba lui Molière” în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, relatează Politico Europe.

Deși utilizarea euro-englezei și a globish-ului, o versiune simplificată a limbii engleze folosită de persoanele care nu sunt vorbitoare de limbă maternă, s-a generalizat în UE, Franța nu a renunțat niciodată la speranța ca birocrații de la Bruxelles să vorbească franceza.

Dimpotrivă, Parisul atacă acum Comisia Europeană pentru că a angajat unii angajați noi pe baza unor evaluări efectuate în limba engleză.

Bruxelles-ul angajează în prezent noi funcționari în domenii precum spațiul, apărarea și economia, folosind un proces de selecție care implică unele teste date doar în limba engleză.

Parisul susține că aceste criterii favorizează candidații anglofoni în detrimentul rivalilor lor și a depus două plângeri la instanța supremă a UE; una dintre ele a fost făcută publică luni.

Pentru Franța, testele în limba engleză reprezintă o discriminare și încalcă tratatele UE. Normele Uniunii prevăd, în general, că toți cetățenii UE trebuie să fie tratați în mod egal, indiferent de naționalitate. Normele privind recrutarea funcționarilor UE interzic, de asemenea, discriminarea bazată pe limbă în general și o acceptă doar în anumite condiții.

“Este o discriminare împotriva candidaților non-anglofoni”, a declarat un diplomat francez sub rezerva anonimatului, deoarece nu i s-a permis să vorbească public despre acest subiect.

Un alt diplomat UE care nu a fost autorizat să vorbească în mod public a confirmat că Italia a susținut poziția franceză și a subliniat că “nu este o poziție împotriva unei anumite limbi, ci în favoarea multilingvismului”.

Comisia Europeană nu a fost disponibilă imediat pentru comentarii.

Franceza este o limbă oficială a UE (una dintre cele 24 de limbi oficiale) și este considerată, în mod informal, una dintre cele trei limbi de lucru ale Comisiei (celelalte fiind engleza și germana), precum și una dintre cele două limbi vorbite de Consiliu.

Deși, din punct de vedere juridic, toate cele 24 de limbi ale blocului sunt egale, în practică, examenele de admitere sunt adesea disponibile în franceză și germană, precum și în engleză.

Cu 3 271 de resortisanți ai săi care vor lucra la Comisie în 2023, Franța este a treia țară cea mai reprezentată în instituțiile blocului, după Italia și Belgia.

Cu toate acestea, cetățenii francezi sunt sub-reprezentați în rândul personalului de rang superior al UE, în comparație cu obiectivele Comisiei de a asigura un echilibru geografic în rândul angajaților instituției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Comisia Europeană #Franta #judecată #limba franceza

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.