Chișinăuienii și nu doar, în general oamenii cu treabă prin capitala noastră, deseori se plâng că se sufocă de mașini și de praf. Presa din România a abordat o problemă asemănătoare. Interesant este că în țara vecină nu în capitala București este dificil de circulat, ci în al oraș. Iașiul este, conform statisticilor, unul dintre cele mai poluare orașe din România. Aglomerația de pe străzi este la ordinea zilei, iar la orele de vârf ieșenii stau și peste două ore în trafic pentru a ajunge acasă, transmite Adevărul.ro.

Pentru acest fenomen, municipalitatea ieșeană a identificat mai multe cauze și încearcă să identifice soluțiile potrivite. Până atunci, ieșenii trebuie să se obișnuiască cu gândul că trăiesc într-unul dintre cele mai poluate oraș ale țării.

Parcul auto învechit, o explicație pentru gradul crescut de poluare

Conform autorităților locale, mulți ieșeni conduc autoturisme foarte vechi, ce ar trebui să fie scoase din uz. Pentru rezolvarea parțială a acestei probleme, cetățenii au putut aplica pentru proiectul Rabla Local.

„Putem spune că avem un parc auto foarte învechit, la polul opus față de populația Iașului, care este una foarte tânără. Statisticile ne arată că peste 75% din parcul auto al Iașului este compus din autoturisme care sunt mai vechi de 10 ani. Totodată, cifrele ne spun că peste 20% dintre mașinile pe care le vedem pe străzile orașului sunt mai vechi de 20 de ani. Astfel, mai avem o decadă și o mare parte din parcul auto va fi compus din mașini istorice. Statul trebuie să privească cu mare atenție acest aspect și să țină cont de impactul pe care parcul auto național îl are asupra calității vieții românilor”, a precizat Mihai Chirica, primarul municipiului Iași.

Centralele de apartament, considerate un adevărat pericol

O altă explicație pe care municipalitatea o dă pentru poluarea din oraș este reprezentată de numărul mare de centrale de apartament. Totodată, lipsa unei infrastructuri corespunzătoare conduce la creșterea gradului de poluare.

„Dacă privim această perspectivă, există atât o parte adevărată, cât şi una falsă. Nu cred că Iaşiul este cel mai poluat oraş din ţară la nivelul numărului de depăşiri, iar acest lucru o arată statisticile din 2021, 2022 şi de la început de 2023. Suntem o aglomeraţie urbană, cu densitate mare. Iaşiul deţine, dacă putem spune aşa, un arsenal de peste 60.000 de centrale termice de apartament şi un parc de circa 176.000 de maşini înmatriculate. Totodată, înregistrăm zilnic circa 88.000 de maşini care ies din oraş şi 86.000 de maşini care intră în oraş. Aceştia sunt factori perturbatori ai condiţiilor de mediu, accentuaţi de lipsa unei centuri, lipsa autostrăzii sau a trenului. Totodată, relaţiile dintre judeţe sunt aproape zero, nu există o infrastructură corespunzătoare de transport interjudeţean, iar oamenii apelează la maşinile personale”, a adăugat Mihai Chirica, primarul municipiului Iaşi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau #Iasi #masini #oras #praf #trafic

Topirea accelerată a ghețarilor din Himalaya crește riscul unor dezastre precum cel produs recent la granița dintre Nepal și Tibet, unde inundațiile și fluxurile de resturi au provocat sute de victime. Specialiștii avertizează că încălzirea regiunii destabilizează atât ghețarii, cât și terenurile pe care aceștia se află.

Potrivit explicațiilor oferite de Jonathan Bamber, profesor de glaciologie la Universitatea din Bristol, cauza dezastrului ar putea fi legată de desprinderea unei mase uriașe de gheață dintr-un ghețar. Blocul s-ar fi prăbușit pe o distanță de peste 1.000 de metri, antrenând în vale cantități enorme de gheață, rocă și apă.

Regiunea Himalaya extinsă, cunoscută și drept „al treilea pol”, adăpostește cea mai mare concentrație de gheață glaciară din lume în afara zonelor polare. O mare parte dintre ghețari se află de-a lungul arcului Himalayei, la granița dintre Nepal și China.

Zona este deosebit de vulnerabilă din cauza reliefului abrupt. Pe lângă avalanșe, aici sunt frecvente căderile de pietre, alunecările de teren și inundațiile provocate de ruperea lacurilor glaciare.

Ghețarii se topesc mai repede

Potrivit specialistului citat, încălzirea globală accelerează pierderea gheții. De la începutul revoluției industriale, temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 1,4 grade Celsius, însă unele regiuni s-au încălzit mult mai rapid decât media.

Himalaya se numără printre aceste regiuni, iar ritmul de topire a ghețarilor a crescut semnificativ în ultimele decenii.

Datele analizate pentru perioada 1976–2024 arată că, în Himalaya și Munții Înalți din Asia, rata pierderii de gheață în cel mai recent deceniu este cu aproximativ 25% mai mare decât media pe termen lung.

Ghețarii instabili pot deveni capcane mortale

Topirea gheții nu înseamnă doar creșterea cantității de apă din râuri. Pe măsură ce permafrostul se dezgheață, rocile, gheața și solul de pe versanții abrupți devin instabile.

Un risc important îl reprezintă seracurile, blocuri mari de gheață care se formează atunci când ghețarii trec peste terenuri abrupte și se fracturează. Aceste formațiuni sunt instabile și se pot desprinde brusc.

În cazul unui bloc de aproximativ 600 de metri lățime și 50 de metri grosime, masa de gheață care se prăbușește poate ajunge la aproximativ 500.000 de tone.

Un alt pericol îl reprezintă lacurile formate în apropierea ghețarilor și barate de gheață sau de morene. Dacă aceste baraje naturale cedează, cantități uriașe de apă pot fi eliberate brusc și pot provoca viituri devastatoare în aval.

Specialiștii atrag atenția că aceste fenomene sunt legate de un sistem climatic aflat într-o schimbare rapidă. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptarea comunităților din regiunile vulnerabile sunt considerate esențiale pentru diminuarea riscurilor.

Potrivit profesorului Jonathan Bamber, lumea dispune deja de tehnologii și cunoștințe pentru a limita efectele crizei climatice, însă principala problemă rămâne lipsa unei acțiuni politice suficient de rapide și ferme.