Zeci de companii poloneze de transport au organizat luni proteste în trei puncte de trecere a frontierei dintre Polonia și Ucraina pentru a-și exprima nemulțumirea față de „concurența neloială” practicată de firmele din țara vecină. Camioanele aliniate de protestatari au blocat aproape în totalitate traficul rutier, aceștia considerând că liberalizarea normelor privind transportul transfrontalier impusă de Uniunea Europeană este responsabilă pentru scăderea veniturilor lor.

„Vrem reinstaurarea regulilor concurenței loiale”, a declarat Rafal Mekler, unul dintre organizatorii protestului, pentru AFP.

În urma invaziei rusești în Ucraina, Uniunea Europeană a renunțat la sistemul de permise care reglementa accesul companiilor de transport ucrainene pe teritoriul UE. Șoferii de camion polonezi susțin că această decizie a dus la creșterea numărului de concurenți ucraineni în sector, afectându-le grav profiturile.

„Costurile de întreținere ale camioanelor, angajarea șoferilor sau chiar începerea unei afaceri și asigurarea sunt mult mai mici în Ucraina în comparație cu Polonia. Aceștia reduc prețurile și ne iau clienții și marfa pe care eram obișnuiți să o transportăm”, a explicat Marek Oklinski, proprietarul unei companii de transport.

Protestatarii au organizat blocade similare și la punctele de trecere a frontierei din Hrebenne și Korczowa, promițând că vor permite trecerea mașinilor private, precum și a ajutoarelor umanitare și militare pentru Ucraina. Cu toate acestea, Ministerul polonez al Infrastructurii a transmis că Varșovia nu poate să răspundă solicitărilor protestatarilor, având în vedere regulile impuse de Uniunea Europeană. „Acordul a fost semnat de către UE.

Practic, Polonia nu dispune de mijloacele necesare pentru a restabili sistemul de permise până la expirarea acestui acord”, a subliniat ministerul într-o declarație trimisă AFP, cerând protestatarilor să pună capăt blocadelor.

#camioane #Polonia #protest

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.