Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat joi, 9 noiembrie curent, cu șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Ambasadorul Jānis Mažeiks. Șefa statului și-a exprimat recunoștința pentru decizia Comisiei Europene de a recomanda statelor membre UE începerea negocierilor de aderare și a apreciat suportul pe care îl acordă UE țării noastre, îndeosebi în ultima perioadă.

„Interlocutorii au discutat despre reformele în derulare, care vor accelera procesul nostru de aderare, dar și despre acțiunile care trebuie întreprinse până la reuniunea Consiliului European din 14-15 decembrie curent”, scrie într-un comunicat de presă al Președinției.

Potrivit aceluiași comunicat, președinta a transmis Ambasadorului Mažeiks că mizăm în continuare pe sprijinul și deschiderea țărilor UE în parcursul nostru democratic, reiterând că aderarea la Uniunea Europeană este singura cale de a ne proteja libertatea, pacea și democrația, și de a ridica standardele de viață pentru toți cetățenii.

Comisia Europeană a recomandat miercuri, 8 noiembrie 2023, începerea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, Republica Moldova şi Bosnia-Herţegovina, precum şi acordarea statutului de ţară candidată Georgiei, potrivit unui comunicat CE. „Comisia Europeană recomandă Consiliului începerea negocierilor de aderare cu Ucraina”, a anunţat executivul UE la Bruxelles, anunţ făcut şi referitor la Republica Moldova.

În cazul Ucrainei, Comisia recomandă ca negocierile să fie începute odată ce Kiev îndeplineşte condiţiile rămase privind combaterea corupţiei şi întărirea standardelor de protecţie a minorităţilor. În cazul Republicii Moldova, aceste condiţii se referă la combaterea corupţiei şi ameliorarea reglementărilor financiare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ambasador UE #Janis Mazeiks #Maia Sandu #UE

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.