Guvernul Danemarcei a făcut o propunere curajoasă joi, sugerând impunerea unei taxe medii de 100 de coroane daneze (aproximativ 13,41 euro) pentru călătoriile cu avionul, într-un efort de a finanța tranziția ecologică a industriei aeriene. Această măsură are ca scop posibilitatea ca toate zborurile interne să utilizeze 100% combustibili sustenabili până în 2030, conform Reuters.

Aproximativ jumătate din suma estimată la 1,2 miliarde de coroane daneze (echivalentul a 160 de milioane de euro) în fiecare an va fi direcționată către realizarea ambițioasei ținte de a face zborurile interne din Danemarca să se bazeze exclusiv pe combustibili verzi până la finalul deceniului, a anunțat guvernul. Statul danez va sprijini tehnologiile ecologice, cum ar fi hidrogenul și biocombustibilii, pentru a accelera această tranziție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cealaltă jumătate din veniturile obținute din această taxă va fi folosită pentru a oferi ajutoare în numerar persoanelor în vârstă, potrivit declarației guvernamentale.

Potrivit propunerii guvernului, această taxă pentru pasageri va fi introdusă treptat începând cu anul 2025. Până în 2030, cuantumul taxei se va ridica la aproximativ 8,4 euro pentru zborurile în interiorul Europei, 31,8 euro pentru zborurile pe distanțe medii și 52,3 euro pentru cele pe distanțe lungi.

„Sectorul aviației din Danemarca trebuie să-și reducă amprenta climatică, la fel ca toate celelalte industrii, și să se îndrepte spre un viitor verde”, a subliniat ministrul pentru climă, energie și utilități, Lars Aagaard, într-un comunicat oficial.

În plus, guvernul își propune să opereze prima rută internă care folosește exclusiv combustibili verzi până în 2025, marcând astfel un pas semnificativ către un mediu mai curat și sustenabil în domeniul aviatic.

#Danemarca #taxe #zboruri

În acest an, 92 de instituții de învățământ din țară au fost reorganizate. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, dintre acestea, 31 și-au sistat activitatea. Alte 56 au trecut la o altă formă de organizare, iar cinci au fuzionat cu alte instituții. În urma schimbărilor, peste 1 900 de elevi au fost transferați la alte școli, transmite IPN.

Ministrul Dan Perciun a precizat că cele mai multe transformări au vizat școlile primare. Astfel, 35 au devenit școli primare-grădinițe, patru au fost reorganizate în școli primare, șapte în grădinițe și trei în gimnazii-grădinițe. Alte patru instituții au devenit filiale ale unor școli, iar trei și-au continuat activitatea ca gimnazii, inclusiv prin preluarea elevilor din alte instituții.

Potrivit ministrului, legislația prevede încetarea activității școlilor cu mai puțin de zece elevi, transformarea gimnaziilor cu mai puțin de 35 de elevi în clasele V-IX în școli primare și reorganizarea școlilor primare cu mai puțin de 30 de elevi în școli primare-grădinițe. Procesul ține cont și de distanța până la instituția alternativă, care nu trebuie să depășească 20 de kilometri, precum și de limba de predare.

Dintre elevii transferați, aproape jumătate învață la mai puțin de zece kilometri de fosta școală, iar 97% – la o distanță de cel mult 20 de kilometri.