Republica Moldova ar putea deveni membră cu drepturi depline a Uniunii Europene mai devreme decât anul 2030, a declarat președinta țării, Maia Sandu, în cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova. Șefa statului consideră că acest lucru ar fi posibil, dacă, pe de o parte, autoritățile vor depune eforturi mai mari, iar pe de altă parte, blocul comunitar va păstra deschiderea pentru integrarea europeană a țării noastre.

„Dacă în mai puțin de doi an am reușit să facem pași importanți, eu cred că este foarte real ca să ajungem stat membru al UE până la sfârșitul acestui deceniu. Noi am făcut un angajament pe partea noastră pentru că aici controlăm lucrurile, noi trebuie să îndeplinim toate angajamentele și să ajungem să corespundem standardelor europene până în 2030 și sperăm ca UE să fie gata să ne accepte. Ne-am bucura și ne-am dori ca acest lucru să se întâmple mult mai repede și nu exclud că acest lucru se poate întâmpla mult mai repede, dacă și noi aici pe intern muncim mai mult și mai mulți muncim la această agendă de integrare europeană și pe de altă parte și dacă și situația în UE vor păstra această deschidere, atunci lucrurile se pot întâmpla mult mai repede. Eu sunt optimistă”, a menționat președinta.

Între timp, șefa statului s-a arătat optimistă și în privința deciziei Consiliului European, care în luna decembrie urmează să ia o decizie finală în privința deschiderii negocierilor de aderare cu Republica Moldova.

„Trebuie să vedem cum se vor întâmpla lucrurile la ședința din decembrie pentru că întotdeauna se poate întâmpla ceva. Noi suntem optimiști, continuăm să lucrăm, dar trebuie să așteptăm decizia finală, atunci vom avea certitudine că începem negocierile”, a mai spus Maia Sandu.

Totodată, președinta a precizat că este în interesul Republicii Moldova ca la Summitul European din decembrie să primească un răspuns pozitiv și Ucraina.

„Eu sper că decizia va fi pozitivă pentru ambele țări, este în interesul nostru ca și Ucraina să meargă pe aceeași cale, să-și consolideze democrația și să devină stat membru al UE, la fel cum este și în interesul Ucraina ca Republica Moldova să devină stata membru al Uniunii Europene. Sigur că fiecare țară are propriile angajamente, de transformare, de reformare a unui domeniu sau altul pentru ca să se ajungă la standardele UE și fiecare lucrează la agenda sa, dar până acum am mers într-in pas și sper că decizia din decembrie va fi pozitivă pentru ambele. Eu cred că dacă va fi o decizie pozitivă va fi pozitivă pentru ambele țări”, a conchis Maia Sandu.

Amintim că, pe 8 noiembrie, Comisia Europeană a recomandat Consiliului European să demareze negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Decizia finală privind începerea negocierilor cu țara noastră va fi luată de către statele membre la reuniunea Consiliului European din 14-15 decembrie. Recent europarlamentarul Siegfried Mureșan, a declarat că Republica Moldova are toate șansele ca până la sfârșitul acestui an să înceapă negocierile pentru aderare la Uniunea Europeană, datorită reformelor îndeplinite de autoritățile de la Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderarea UE #Maia Sandu #Republica Moldova

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.