Laureații Premiului Național, ediția 2023, și-au ridicat distincțiile în cadrul unei ceremonii organizate la Guvernul. Câștigătorii au fost selectați de către Comisia pentru decernare, în baza dosarelor depuse.

Premiile au fost înmânate de către Dorin Recean. Premierul a apreciat munca laureaților pentru promovarea valorilor naționale și a imaginii țării în întreaga lume.

„Mă bucur că oamenii din Republica Moldova au talent să producă fie opere de artă, fie opere tehnologice care bucură oamenii, care îmbunătățesc viața oamenilor și care știu cum să formeze viitorul Republicii Moldova. Vă felicit pentru aceste performanțe și încurajez pe toată lumea să aducă plusvaloare în orice domeniu ar activa”, a spus premierul Dorin Recean.

În anul curent, Premiul Național l-au primit:

Ion Borș, producător, regizor, și Mariana Starciuc, scenaristă, decana Facultății Artă Teatrală, Coregrafică și Multimedia a Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, pentru originalitatea filmului „Carbon”, pentru promovarea imaginii Republicii Moldova, dar și pentru dezvoltarea domeniului cinematografic.

„În numele echipei de creație a filmului „Carbon”, vrem să mulțumim statului pentru acest premiu și pentru faptul că a fost primul partener economic al proiectului. Acest lucru este foarte important, atunci când ești la început de drum și încerci să creezi ceva fără susținere”, a declarat Ion Borș.

Vladimir Palamarciuc, pentru activitatea prodigioasă, limbajul metaforic și simbolic al operei, care iese în evidență prin conjugarea elementelor artei populare cu elementele inovatoare ale artei contemporane, organic inserate în structuri plastice tradiționale, dar și pentru promovarea valorilor culturale pe plan național și internațional;
Larisa Turea – scriitoare, dramaturgă, Maestru în Artă, pentru lucrarea „Cartea foametei”, care evocă atât prin mărturiile supraviețuitorilor, cât și prin documente de arhivă originale fenomenul foametei postbelice în perioada sovietic, drept instrument de reducere a rezistenței față de regimul comunist;
Nina Corcinschi, doctor habilitat în filologie, conferențiar universitar, critic și istoric literar, directoarea Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu Hașdeu”, pentru lucrările de critică literară scrise cu abnegație și pentru activitatea prodigioasă în domeniile culturii și științei filologice;
Nicolae Leahu, doctor în filologie, conferențiar universitar, poet, critic, director al Școlii Doctorale de Filologie, Facultatea de Litere a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, pentru Opera Omnia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„E bine să privim peste umăr și să le mulțumim celor care ne-au format și ne ajută să ne împlinim. Le mulțumesc și contribuabililor care susțin acest premiu”, a menționat Nicolae Leahu.

Ilona Stepan, conferențiar universitar, director artistic și prim-dirijor al Capelei Corale Academice „Doina” a Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, prim-dirijor al Corului Național de Cameră al Sălii cu Orgă, Artist al Poporului, pentru activitate remarcabilă și profesionalism înalt.

„Vă mulțumesc pentru acest premiu și să știți că cea mai mare fericire este să fii apreciat aici, acasă”, a declarat Ilona Stepan.

Veaceslav Sambriș, regizor, Maestru în Artă, director artistic al Instituției Publice Teatrul Republican „Luceafărul”, mun. Chișinău, pentru înaltă măiestrie, promovarea imaginii teatrului, a artei spectacolului și a culturii în țară și peste hotare, precum și pentru realizările deosebite în montarea spectacolelor;
Echipa Centrului Național de Tehnologii Spațiale al Universității Tehnice a Moldovei, formată din Viorel Bostan, profesor universitar, doctor habilitat în tehnică, rector, cercetător științific principal, director de proiect; Nicolae Secrieru, conferențiar universitar, doctor, cercetător științific coordonator; Valentin Ilco, cercetător științific, Vladimir Melnic, cercetător științific, Alexei Martîniuc, cercetător științific, Vladimir Vărzaru, cercetător științific – pentru dezvoltarea și lansarea nanosatelitului Republicii Moldova „TUMnanoSAT” cu misiuni de cercetare de la Stația Spațială Internațională și pentru monitorizarea, postoperarea și promovarea tehnologiilor spațiale.

„Este extraordinar că ne aflăm, astăzi, aici. De obicei, cercetătorii și inginerii ajung mai rar în lumina reflectoarelor. Acest premiu înseamnă că ingineria în Republica Moldova are viitor, iar cercetările, cu siguranță, vor continua” a spus Viorel Bostan.

Departamentul „TeleFilm-Chișinău” al Companiei „Teleradio-Moldova”: director Mircea Surdu, vicedirector și producător Leonid Melnic, regizor principal Eugeniu Popovici, redactor Lucia Tăut și cameraman Roman Gațcan – pentru abordarea inovativă, perseverență și abnegație în activitate, contribuție substanțială la dezvoltarea societății, la promovarea principiilor moral-umanitare, precum și la consolidarea valorilor, a patrimoniului și a imaginii Republicii Moldova.

Premiul Naţional, în valoare de 100.000 de lei, se acordă anual de către Guvern, în semn de recunoștință și gratitudine pentru rezultate deosebite, cu impact major asupra progresului științific, care au contribuit considerabil la promovarea imaginii țării pe plan internațional.

#decernare #Guvern #laureați #Premiul Național #Recean

Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, susține că polițiștii și-au îndeplinit toate atribuțiile în cazul tragediei de la Măgdăcești, însă admite că există o breșă în modul în care sunt monitorizate brățările electronice. Potrivit lui, până la producerea tragediei, Poliția nu a primit nicio alertă sau sesizare privind încălcarea ordonanței de protecție.

Cernăuțeanu a explicat că, după ce instanța a emis, la 25 august, încheierea privind aplicarea ordonanței de protecție și Poliția a fost sesizată pentru aplicarea brățării electronice, bărbatul a fost preluat în aproximativ 13 minute și dus la Inspectoratul Național de Probațiune (INP), instituția responsabilă de aplicarea dispozitivului.

„La 16.27 solicitarea în adresa Poliției a venit, astfel încât la 16.40 deja persoana era preluată de Poliție și asigurată prezența acesteia în cadrul Inspectoratului de Probațiune”, a declarat șeful IGP vineri, 4 septembrie.

Cernăuțeanu explică monitorizarea brățării nu ține de Poliție. Dacă brățara este ruptă, dispare semnalul sau agresorul se apropie de victimă, INP trebuie să sesizeze Poliția, iar oamenii legii intervin. În cazul de la Măgdăcești, spune șeful IGP, o astfel de alertă nu a ajuns la Poliție.

„Pe întreg parcursul respectiv, până la data de 31, atunci când s-a întâmplat incidentul respectiv, nu a existat o solicitare sau o informare în adresa Poliției”, a spus Cernăuțeanu.

Șeful IGP a precizat că autoritățile lucrează acum la integrarea sistemului de monitorizare a brățărilor în dispeceratele Poliției.

„Este necesar, exact cum a spus domnul prim-ministru, să implementăm cât de urgent posibil această monitorizare și vreau să spun că și reacția va fi alta”, a declarat șeful IGP.

Întrebat dacă admite că există o lacună în sistem, Cernăuțeanu a răspuns că a existat „o breșă”, însă a precizat că nu poate evalua activitatea altor instituții.

Șeful IGP a mai respins, din nou, informațiile potrivit cărora Poliția ar fi primit două apeluri despre tragedie. Potrivit lui, primul apel a ajuns la 112 la ora 9.15 și a fost redirecționat la 9.17 către Poliție și serviciul de ambulanță, cu cod roșu. Apelul anunța deja decesul femeii.

Al doilea apel, primit la 9.21, ar fi fost direcționat doar către serviciul de ambulanță, fiind solicitată o ambulanță suplimentară.

„La Poliție un singur apel a venit”, a insistat Cernăuțeanu.

Amintim că, tragedia s-a produs în data de 31 august, în localitatea Măgdăcești, raionul Criuleni. Un bărbat de 47 de ani și-a împușcat mortal soția în vârstă de 42 de ani, după care s-a sinucis.

Cele două victime au fost găsite în locuință de fiica lor de 15 ani. Pe numele bărbatului era emisă o ordonanță de protecție, care îi interzicea să se apropie de soție.

Potrivit informațiilor preliminare, bărbatul a ajuns la locuința comună cu o armă deținută ilegal și și-a împușcat soția. În urma tragediei, trei fete au rămas orfane, dintre care două sunt minore, de 7 și 15 ani.

Cazul este investigat de Procuratura Generală, care a pornit un proces penal pentru a stabili circumstanțele tragediei și, în mod special, modul în care a fost executată ordonanța de protecție. Procuratura verifică și eventualele acțiuni sau inacțiuni ale persoanelor responsabile de protecția victimei. Urmărirea penală a fost inițiată în baza articolului 149 din Codul penal, care vizează lipsirea de viață din imprudență de către o persoană publică sau o persoană cu funcție de demnitate publică aflată în exercițiul funcției.

În același timp, Ministerul Justiției și IGP au dispus anchete interne pentru a verifica modul în care au funcționat procedurile și comunicarea dintre sistemul de monitorizare electronică și echipele de intervenție. De asemenea, directorul INP, Viorel Sochircă, și-a prezentat demisia.

Premierul Vasile Tofan a anunțat, la rândul său, mai multe măsuri urgente, printre care accesul direct al IGP la sistemul de monitorizare a brățărilor, notificarea Poliției de Frontieră în cazul în care un agresor monitorizat părăsește țara, sancțiuni penale mai dure pentru încălcarea ordonanței de protecție și achiziționarea a încă 200 de brățări electronice. Guvernul a anunțat și crearea unui sistem prin care victima să fie alertată dacă semnalul brățării purtate de agresor dispare.