Chișinăul se concentrează pe europenizarea și democratizarea țării, procese care vor determina și cetățenii din stânga Nistrului să-și dorească eurointegrarea. O spune președintele Parlamentului, Igor Grosu, potrivit căruia cel mai bun argument în favoarea reintegrării Republicii Moldova este modernizarea malului drept al Nistrului, proces care va atrage și cetățenii din regiunea transnistreană. Igor Grosu spune că reintegrarea presupune și costuri financiare considerabile, pe care Chișinăul trebuie să le ia în considerare, notează ipn.md.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, spune că deschiderea negocierilor de aderare, modernizarea țării și creșterea calității vieții cetățenilor vor reprezenta cel mai bun argument în favoarea reintegrării Republicii Moldova.

„Acum trebuie să ne concentrăm eforturile pe deschiderea negocierilor de aderare. Trebuie să avansăm cu reformele pe malul drept pentru că cel mai bun argument pentru cetățenii noștri din stânga Nistrului e să vadă schimbări palpabile pe malul drept. Integrarea europeană este acel element motivațional, care se transpune prin drepturile omului, libertatea de expresie, de circulație, oportunități economice, de dezvoltare. Reintegrarea țării va dura pentru că sunt niște procese care necesită și efort financiar. Va fi un cost pe care va trebui să-l estimăm”, a spus Igor Grosu.

Președintele Parlamentului mai spune că autoritățile de la Chișinău sunt conștiente de necesitatea unui dialog cu partea rusă pe subiectul retragerii militarilor și munițiilor stocate în stânga Nistrului. Șeful Legislativului spune că autoritățile vor insista pe respectarea angajamentelor asumate de Rusia în timpul Summit-ului de la Istanbul din 1999.

„Va fi un efort politic legat de scoaterea armatei a 14-a de pe teritoriul nostru. Un efort politic de evacuare a munițiilor. Va trebui să dialogăm cu Rusia, dar nu de pe poziție de subordonați sau de provincie a acestui stat agresor. Și-au asumat angajamentele de la Istanbul, vom insista pe onorarea acestor angajamente. Dialogul cu Tiraspolul în format 1+1 trebuie să continue. Sunt probleme de ordin umanitar, social, economic, care trebuie soluționate și noi vom menține acest contact”, a mai spus președintele Parlamentului.

Potrivit datelor Agenției Servicii Publice la data de 13 septembrie 2023, 364. 986 de locuitori domiciliați în stânga Nistrului și municipiul Bender erau luați la evidență în Registrul de stat al populației, dintre aceștia 355. 934 aveau cetățenia Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Grosu #legislativ #reintegrare

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.