Președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, al cărui rol este unul formal, a declarat că decizia Guvernului federal de a bloca aderarea României și Bulgariei la Schengen a fost una greșită și speră că „într-o bună zi aceasta va fi revizuită”. Declarațiile au fost făcute joi, 16 noiembrie curent, de la Chișinău, unde se află într-o vizită oficială și unde a susținut o conferință de presă comună, cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și președinta Sloveniei, Nataša Pirc Musar.

Aderarea României și Bulgariei la Schengen a fost blocată de Austria și de Olanda la Consiliul JAI din decembrie 2022. Bucureștiul a avut sprijinul a 26 de state membre UE, dar a fost blocată de Austria, care continuă să se opună.

Karl Nehammer, cancelarul Austriei și liderul Partidului Popular Austriac (ÖVP), de orientare conservatoare, a justificat în mod repetat blocarea intrării României și a Bulgariei în spațiul Schengen prin faptul că acestea nu ar împiedica fluxurile de migranți ilegali ce ajung la frontierele Uniunii Europene să intre în spațiul comunitar.

Cel mai recent, Nehammer a declarat la sfârșitul lunii octombrie că extinderea Schengen în condițiile actuale este „de neconceput” și că spațiul de liberă circulație trebuie „reparat”.

Partidul Libertății din Austria (FPÖ), o formațiune de extrema dreaptă care are poziții și mai tranșante privind migrația decât actualul guvern condus de Karl Nehammer, este pe primul loc în opțiunile de vot ale austriecilor înaintea alegerilor parlamentare de anul viitor.

Ultimele sondaje de opinie arată că, dacă ar fi organizate acum alegerile parlamentare federale, FPÖ ar obține 29% din voturile exprimate, cu 13% mai mult decât a câștigat la alegerile regionale organizate în urmă cu doi ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Austria #Chisinau #presedinte #Schengen #vizită oficială

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.