Fostul premier Natalia Gavrilița împreună cu fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco și analistul Victor Ciobanu au înființat ONG-ul Parteneriate pentru noua economie, potrivit anunțului fostului premier, scrie Bani.md.

„Trăim vremuri incredibil de dinamice, cu schimbări rapide în toate domeniile, inclusiv și în economia mondială. Războiul din Ucraina și creșterea prețurilor la energie și alimente au făcut situația economică tot mai dificilă în Moldova. În același timp, statutul de țară candidat pentru integrarea în UE și restructurarea economică regională și globală ne poate oferi oportunități noi, pe care doar trebuie să știm să le folosim. Anume din aceste considerente, împreună cu Victor Ciobanu și Sergiu Litvinenco, am fondat Parteneriate pentru Noua Economie, o organizație non-profit independentă, care va servi ca platformă pentru mobilizarea oamenilor și elaborarea soluțiilor pentru o economie moldovenească puternică și rezilientă, pregătită pentru provocările viitorului”, se arată în mesajul postat pe Facebook de Natalia Gavrilița.

În prezent, Natalia Gavrilița este membru în Consiliul de Supraveghere al BNM de unde ridică îndemnizație de aproape 100 de mii lunar.

Sergiu Litvinenco a fost ministru al Justiției în guvernul Gavrilița, care ulterior nu s-a mai regăsit în noua componență a guvernului Recean, care a fost învestit în data de 16 februarie 2023.

Victor Ciobanu este comentator politic și economic, editorialist, președinte al Institutului Național pentru Dezvoltare. Între anii 2009-2012 a fost expert și comentator economic la ziarul „Argumentî i faktî”, iar în perioada 2012-2016 – editorialist la „Ziarul Național”. Anterior a fost director general la SA „Telecom-Holding” și la Agenția pentru Investigații Aplicative „Media For Grup”.

#Gavrilita #ONG #Sergiu Litvinenco #Victor Ciobanu

Poliția recunoaște că există probleme în ceea ce privește timpul de reacție și numărul echipajelor de intervenție operativă. Declarația a fost făcută de Alexandru Lupan, șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției. Planurile Poliției prevăd existența a cel puțin unei echipe de intervenție operativă pentru fiecare sector de poliție. În realitate, această structură nu este asigurată.

„În medie, având pe raion 4-5 sectoare de poliție, la intervenție avem doar două echipaje”, a declarat Alexandru Lupan.

O altă problemă ține de numărul mare de apeluri la 112 care nu sunt urgente. Potrivit șefului adjunct al IGP, doar aproximativ 30% dintre apelurile recepționate sunt clasificate drept urgente, în timp ce restul nu necesită intervenția imediată a poliției.

Lupan a explicat că situația poate afecta timpul de reacție în cazurile grave. Dacă un echipaj este deja implicat într-un caz nonurgent, acesta nu poate abandona intervenția pentru a răspunde imediat unui alt apel urgent. Pentru a prioritiza cazurile, IGP a introdus o clasificare a apelurilor în funcție de gravitate.

„Am elaborat acei indici de caz care atribuie anumite categorizări ale apelurilor pe apeluri urgente, cu coduri roșu și galben. Asta este o prioritate și, la aceste apeluri, se redirecționează echipajele poliției prioritar”, a precizat Alexandru Lupan.

Astăzi, 11 septembrie, în Parlament au avut loc audierile organizate în contextul cazului de la Măgdăcești din 31 august, când un bărbat vizat de o ordonanță de protecție s-a deplasat la domiciliul comun și și-a împușcat soția, după care s-a sinucis. În urma tragediei, trei copii, dintre care doi minori, au rămas fără ocrotire părintească. Cazul a fost urmat de demisia directorului Inspectoratului Național de Probațiune.