Europarlamentarii au căzut marţi de acord asupra unor noi norme care consolidează dreptul la reparare al unor bunuri precum maşini de spălat, televizoare şi smartphone-uri şi reduc impactul consumului în masă asupra mediului, informează Agerpres.

În luna martie, Comisia Europeană a propus o nouă lege care obligă vânzătorii să repare gratuit un produs în perioada legală de garanţie de doi ani şi să furnizeze reparaţii pentru produse timp de cinci până la zece ani după vânzare.

Parlamentul European şi-a adoptat marţi poziţia de negociere referitoare la un „drept la reparare” consolidat de care să beneficieze consumatorii, cu 590 voturi pentru, 15 împotrivă şi 15 abţineri. Propunerea urmăreşte să încurajeze un consum mai sustenabil prin simplificarea reparării bunurilor defecte, reducerea deşeurilor şi sprijinirea sectorului reparaţiilor.

În perioada de garanţie legală, vânzătorii vor trebui să acorde prioritate reparaţiilor atunci când acestea sunt mai ieftine sau egale cu costul înlocuirii, cu excepţia cazului în care reparaţia nu este posibilă sau ar incomoda consumatorul. Eurodeputaţii propun şi extinderea perioadei de garanţie legală cu un an după repararea unui produs.

După expirarea garanţiei, consumatorii vor avea dreptul de a cere repararea unor produse precum maşini de spălat, aspiratoare, telefoane mobile şi biciclete. Pentru ca reparaţiile să devină opţiunea mai atractivă pentru consumatori, eurodeputaţii propun ca producătorii să împrumute clienţilor dispozitive de înlocuire pe durata reparaţiilor. Dacă un produs nu poate fi reparat, ar putea fi oferit în schimb un produs recondiţionat.

„Am adoptat o serie de măsuri pentru a încuraja consumatorii să aleagă reparaţia în locul înlocuirii, cu un accent special pe sprijinirea reparatorilor independenţi şi pe stabilirea de stimulente financiare. Aşteptăm poziţia Consiliului în curând, astfel încât să putem începe negocierile pentru a transforma aceste măsuri în legislaţie şi pentru a deschide calea către o economie europeană cu adevărat circulară”, a declarat raportorul Rene Repasi (membru al grupului parlamentar S&D).

După ce Consiliul îşi va adopta la rândul său poziţia de negociere, în data de 22 noiembrie, vor putea începe discuţiile cu Parlamentul. Prima reuniune va avea loc pe 7 decembrie.

Rene Repasi şi-a exprimat speranţa că negocierile cu privire la textul final se vor încheia în luna februarie 2024, pentru a permite legii să intre în vigoare înaintea alegerilor europarlamentare din iunie.

#Electronice #recomandare #UE

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.