Direcția Națională Anticorupție din România anunță că l-a reținut pe șeful vămii Sculeni, dar și alți doi polițiști din Iași. Aceștia sunt bănuiți că ar fi pretins mită de la transportatorii moldoveni, care exportau produse în Uniunea Europeană.

„Serviciul teritorial Iași a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 22 noiembrie 2023, a inculpaților:

– M. C., subcomisar de poliție, șef al Punctului de Trecere a Frontierei Sculeni, județul Iași, pentru comiterea a 9 infracțiuni de luare de mită;
– B. G.-A., agent de poliție în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Sculeni, județul Iași, pentru comiterea infracțiunilor de:luare de mită (șase fapte), dare de mită, complicitate la luare de mită;
– B. I.- T. , agent de poliție în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Sculeni, județul Iași, pentru comiterea infracțiunilor de: luare de mită și dare de mită”, a informat DNA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform dosarului, în perioada 07 iulie – 08 noiembrie 2023, inculpații, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, ar fi pretins și primit de mai multe ori sume de bani de până la 700 de euro de la persoane care transportau mărfuri din Republica Moldova în țări ale Uniunii Europene.

„În schimbul banilor primiți cu titlu de mită, cei trei polițiști de frontieră și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu în sensul că ar fi favorizat trecerea coletelor respective fără a dispune măsurile legale pentru nerespectarea dispozițiilor referitoare la transportul peste graniță a anumitor cantități de mărfuri/produse accizabile”, a transmis DNA.

Mai mult, șeful vămii Sculeni ar fi pretins și primit de la subalterni bani, pentru a „închide ochii” la acțiunile de corupție la care ar fi recurs aceștia.

Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile. Procurorii vor cere arestarea lor preventivă pentru 30 de zile. Alte 24 de persoane se află sub urmărire penală.

#DNA #mita #retinere #Sculeni #șef vamă

Republica Moldova are nevoie de o evidență completă a patrimoniului public, de transparență în administrarea lui, de responsabilizarea managerilor și de mecanisme eficiente de control. Bunurile statului aparțin cetățenilor și trebuie administrate în interesul acestora, nu în beneficiul unor grupuri de interese.

Guvernul a aprobat lichidarea a opt întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Agenția Proprietății Publice va evalua și rentabilitatea celor 168 de întreprinderi aflate în gestiunea sa, dintre care doar 75–76 sunt active.

În 2025, peste 20 de companii de stat au raportat un profit cumulat de 3,1 miliarde de lei, însă 87% din acesta a fost generat de doar cinci companii, printre care Aeroportul Internațional Chișinău, Loteria Națională a Moldovei, Moldtelecom și Energocom.

Autoritățile anunță că vor analiza situația financiară și managementul fiecărei întreprinderi, vor lua măsuri de eficientizare și vor pregăti unele companii pentru reorganizare și eventuală listare la bursă.

Cunoaște statul valoarea reală și totală a patrimoniului pe care îl deține?
Ce planuri au autoritățile privind deetatizarea proprietății publice? Ce întreprinderi și active urmează să fie scoase la privatizare?
După revenirea Aeroportului International în proprietatea statului, ce a câștigat concret Republica Moldova? Există intenția de a reconcesiona Aeroportul Chișinău?
De ce Aeroportul Mărculești se reorganizează cu viteza melcului?
Ce presupune concret reorganizarea Căii Ferate din Moldova?
Cum protejează APP proprietățile publice locale de înstrăinări ilegale și scheme frauduloase? Cine verifică legalitatea tranzacțiilor cu terenurile și clădirile primăriilor și cine răspunde dacă patrimoniul comunităților ajunge în mâini private în mod ilegal?
Premierul Tofan a sugerat valorificarea terenului Penitenciarului nr. 13 pentru un proiect imobiliar. Este APP de acord cu această idee? Există o evaluare transparentă a terenului și o analiză a interesului public înainte de luarea unei asemenea decizii?
Ce proprietăți deține Republica Moldova pe teritoriul Ucrainei și al Federației Ruse și în ce stare se află acestea?
Cum își poate apăra statul drepturile de proprietate în regiunea transnistreană, unde autoritățile constituționale nu exercită control efectiv?
De ce trebuie statul să aloce bani publici pentru majorarea capitalului social al Bursei Internaționale a Moldovei? Care este suma, ce beneficii concrete va obține statul și cum excludeți orice conflict de interese, în condițiile în care în conducerea Bursei se află si fostul premier Dorin Recean?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 6 noiembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Ion Dodon, directorul general al Agenției Proprietății Publice.