Cel mai mare aisberg din lume s-a pus în mișcare după mai bine de 30 de ani în care fusese blocat, scrie BBC. A23a, așa cum se numește, s-a desprins de pe coasta Antarcticii în 1986, dar aproape imediat s-a împământat în Marea Weddell pentru a deveni, în esență, o insulă de gheață.

Cu o suprafață de aproape 4.000 de km pătrați și o grosime de aproximativ 400 m. A23a s-a desprins în urmă cu mai mulți ani de platforma de gheață Filchner a Continentului Alb. La acea vreme, găzduia o stație de cercetare sovietică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Icebergul începuse să scadă în dimensiune suficient pentru a pierde aderența și a început să se miște, mânat de vânturi și curenți. El se apropie de vârful nordic al Peninsulei Antarctice și probabil va intra în Curentul Circumpolar Antarctic, care îl va arunca spre Atlanticul de Sud pe un drum cunoscut drept „aleea aisbergurilor”.

Dacă se stabilizează în zona Georgiei de Sud, ar putea cauza probleme milioanelor de foci, pinguini și alte păsări marine care se reproduc pe insulă. Volumul mare al lui A23a ar putea perturba rutele normale de hrană ale animalelor, împiedicându-le să-și hrănească puii în mod corespunzător.

Oamenii de știință vor urmări îndeaproape „drumul” A23a.

#Iceberg #oameni de stiinta

Președintele parlamentului iranian a cerut duminică, 25 octombrie, populației să diminueze consumul de gaze cu 10%, pe măsură ce se apropie iarna, pentru a reduce tensiunile asupra aprovizionării în timpul sezonului rece, relatează Agerpres.

Iranul se confruntă de mult timp cu o penurie de gaze naturale, esențiale pentru încălzire, exacerbată de războiul declanșat la sfârșitul lunii februarie de un atac israeliano-american.

„Pentru a trece peste iarna care se apropie, o mobilizare națională este esențială (…) pentru a reduce consumul de gaze cu cel puțin 10%”, a declarat Mohammad Bagher Ghalibaf într-un video difuzat de media locale.

Temperaturile scad adesea sub zero grade Celsius în Iran în timpul iernii, în special în nordul țării.

„Oricine economisește combustibil, indiferent de cantitate, va primi imediat suma corespunzătoare în contul său bancar”, a mai dat asigurări Ghalibaf.

După începerea războiului, instalațiile de gaze, în special în sudul țării, au fost ținta atacurilor aeriene americane care au scos din funcțiune rafinăriile, conform guvernului.

La începutul lunii octombrie, prim-vicepreședintele Iranului, Mohammad Reza Aref, a indicat că guvernul anticipează un deficit zilnic de gaze de 100 până la 250 de milioane de metri cubi în timpul sezonului rece, din cauza pagubelor provocate de război, conform agenției oficiale de știri IRNA.

Un armistițiu din aprilie a pus capăt la aproape 40 de zile de bombardamente intense, iar în iunie s-a semnat un memorandum de înțelegere care viza încheierea definitivă a conflictului, dar acesta s-a prăbușit în iulie.

Negocierile sunt în impas de atunci.

Deși atacurile au încetat practic în ultimele săptămâni, conflictul este acum centrat în jurul Strâmtorii strategice Ormuz, pe care Iranul susține că o controlează.

Statele Unite, care au impus o blocadă asupra porturilor iraniene, spun că vor să crească presiunea economică asupra Iranului, care este deja supus sancțiunilor internaționale de decenii.